Politologul Radu Carp a precizat, pentru PSNews.ro, faptul că negocierile pentru viitoarea arhitectură a Parlamentului European sunt intense, liderii politici confruntându-se din multe privințe cu o situație excepțională.
„Niciodată negocierile pentru viitoarea arhitectură a instituțiilor europene nu au fost mai interesante. Marea problemă este dezacordul între Consiliu și Parlament. Un Parlament European nou, extrem de fragmentat.
Un Consiliu compus din șefi de stat și de guvern cu legitimitate redusă: Kurz este premierul demisionar, Michel este premierul demisionar, Tsipras a convocat alegeri anticipate, Macron a pierdut alegerile, Iohannis nu poate negocia un post de comisar european pe măsură dat fiind faptul că propunerea trebuie să vină din partea unui guvern fragilizat după alegerile europene. Danemarca are alegeri pe 5 iunie, May participă la discuții din calitatea de premier demisionar, Merkel conduce o coaliție fragilă după rezultatul slab al socialiștilor în Germania.
Practic, nimeni nu se simte prea bine la nivel de Consiliu. Nici la nivel de Parlament. Decisive vor fi în această ecuație arta negocierii și a compromisului politic. Acum este nevoie de lideri credibili la nivel european, mai mult ca oricând.
Cea mai interesantă situație este de departe în Belgia. Negocierea pe plan european va avea loc în paralel cu negocierea pe plan național. Alegătorii au înțeles foarte bine acest aspect, tocmai de aceea au protestat împotriva dreptei etno-populiste la locul unde are loc Consiliul European”, a conchis politologul.
Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană și-au ales, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an. Verzii europeni au înregistrat un succes istoric la aceste alegeri. Asta arată că tema mediului, a schimbărilor climatice, se impune pe agenda europeană, pentru că îi interesează pe cetățenii europeni. Extrema dreaptă a înregistrat, în schimb, așa cum era de așteptat, succese în Franța și Italia, unde a câștigat votul majorității. În tabăra socialiștilor, cel mai răsunător succes s-a înregistrat în Spania.
Popularii Europeni conduc cu 178 de mandate, urmaţi de Socialişti cu 152 de mandate şi de ALDE cu 108. Pe locul patru sunt Verzii, cu 67 de mandate. Sunt estimări, desigur, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar: familiile politice tradiționale vor putea face o majoritate în noul Parlament European fără a fi nevoite să facă alianțe cu extrema dreaptă.
Aceste proiecţii ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European confirmă pierderile principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta, pe de o parte, şi progresele realizate de liberali şi de Verzi, pe de altă parte.
