În 2017, președintele Klaus Iohannis vorbea despre un referendum pe justiție, deși nimeni nu știe exact ce ar trebui să lămurească acest referendum. Această confuzie persistă, iar Alianța USR-PLUS l-a preluat ca subiect de campanie pentru europarlamentare, la fel cum au și campania „Fără penali”, și dezbaterea e una lipsită de orice proiect politic, dar îmbrăcată frumos în declarații.
Iohannis
În ianuarie 2017, Iohannis avea o mică viziune politică: „Intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.
De altfel, președintele României este singurul, din opoziție, care poate declanșa acest referendum. Alianța USR-PLUS nu are absolut nicio putere, fiind guralivi doar pe Facebook. Ezitarea președintelui a venit dintr-un motiv foarte simplu și firesc: referendumul trebuie să aducă o modificare în legislația actuală, altfel degeaba îl facem și cheltuim banii inutil. Momentan, nu există niciun efect.
Alina Gorghiu a evidențiat în februarie această ineficiență a referendumului: „nu rezolvă situația punctuală legată de dosarul nou al doamnei Kovesi și în niciun caz nu va rezolva situația din justiție. Un referendum se organizează în general atunci când vrei să dai o direcție într-un domeniu”.
USR-PLUS
Alianța USR-PLUS n-a înțeles acest lucru și a distrus complet dezbarerea, transformând-o în mesaj de campanie electorală și, mai mult de atât, a transformat-o în dezbatere despre rămânerea țării în UE.
„În momentul de față, referendumul pe justiție este de fapt un referendum pentru rămânerea în Europa și lucrul ăsta e foarte clar”, a spus Barna duminica, potrivit ziare.com.
Alianța USR-PLUS afișează un populism tipic Italiei din prezent, având foarte multe în comun cu Movimento 5 Stelle. Încearcă să construiască un „monstru” din acest subiect tocmai pentru a-i speria pe cetățeni că, în caz contrar, România riscă să iasă din UE, deși niciodată nu s-a pus problema acesta.
Discursul demagog al lui Cioloș trimite dezbaterea într-un deșert: „Eu nu văd cum poți să spui că vrei să construiești bunăstare și prosperitate, atât timp cât nu ai curajul să asculți răspunsul românilor vizavi de acest lucru. Și să asculți răspunsul românilor la această întrebare: vrem o Românie curată, vrem o Românie cu politicieni care să nu mai provoace suspiciuni?”
Niciunul dintre liderii Alianței nu spune cum ar putea acest referendum să schimbe situația această din România sau cum un răspuns al cetățenilor va ajuta magistrații din țară să lupte cu corupții. De asemenea, declarația lui transformă suspecții în vinovați.
Populism cioloșian
Referendumul pentru Justiție a ajuns sub influența populismului cioloșian, care a renunțat repede la haina de tehnocrat și îmbracă haina politicianului care vorbește mult și nu face nimic. Un tehnocrat, așa cum s-a visat toată viața Cioloș, ar fi știut că mai întâi trebuie să vină cu un proiect politic și apoi să ceară referendum pentru justiție, atât de insistent. De asemenea, un tehnocrat nu trebuie să le lase cetățenilor impresia că poporul ar putea decide cine intră la închisoare și cine nu.
Populismul cioloșian vine cu o democrație directă care slăbește instituțiile statului în lupta lor cu infractorii. Referendumul pentru justiție a ajuns, din păcate, doar subiect de campanie electorală, plecând de la buna intenție a președintelui de a schimba legislația astfel încât să-i ajute și să-i protejeze pe cetățeni.
În acest moment, nici Iohannis nu mai este dornic să declanșeze referendumul, conștient că USR-PLUS au acaparat acest subiect și vor lua cele mai multe voturi. Fără discuții, referendumul va mobiliza cetățenii să vină la vot la alegerile europarlamentare și aceste voturi noi, de data aceasta, vor merge către Alianța USR-PLUS. Iohannis ar fi putut să culeagă roadele în 2017, acum a pierdut prima lovitură și nu va face decât să întindă o mână de ajutor Alianței USR-PLUS.
