Curtea Constituțională a României a decis: abuzul în serviciu trebuie să aibă un prag valoric de la care să se încadreze ca infracțiune penală. În mod normal, în 45 de zile Executivul și Parlamentul ar tebuie să opere modificări în codurile penale pentru a acoperi acest vid legislativ.
Dar, acest lucru este greu e crezut a fi posibil, câtă vreme această chestiune a ajuns una cu miză politică în bătălia dusă între liderul PSD Liviu Dragnea și Guvernul Grindeanu. Aflat în postura de învinuit într-un astfel de dosar, Dragnea se vede nevoit să treacă în continuare prin fața instanțelor fără a beneficia de o clasare a dosarului penal în lipsa unui prag care să încadreze sau să dezimcrimineze presupusa infracțiune.
Din cealaltă tabără, premierul PSD Sorin Grindeanu a arătat că nu se jenează să își sacrifice președintele de partid, mai ales în contextul în care acest lucru l-ar fi propulsat direct în postura de șef de facto al formațiunii social-democrate.
Vis de politician: cazier imaculat
Însă, problema pragului de prejudiciu este una care ascunde în spate o miza ce se referă nu doar la cariera unor dinozauri politici de pe actuala scenă politică, ci și o eventuală scoatere basma curată a unor progenituri de politicieni acuzate de eventuale abuzuri în serviciu.
Pe de o parte, Dragnea își poate reproșa că, în prezentarea problemei necesității existenței unui prag de prejudiciu, a fost un comunicator la fel de neisnpirat la fel ca miniștrii pe care pare să îii vâneze constant prin curtea lui Grindeanu.
Sigur, explicații detaliate pe acest subiect venite chiar de la un potențial condamnat în dosarul „Bombonica” ar fi lipit direct eticheta de fariseu pe fruntea liderului Teleorman, în contextul în care acesta încă mai visează la un cazier imaculat care să nu-i reteze o eventuală ascensiune la poziții superiaore în stat.
”Toată discuţia s-a învârtit în jurul acelui prag nenorocit de la abuzul în serviciu şi, bineînţeles, a fost construcţia făcută că acea ordonanţă a fost dată pentru mine. S-a spus asta în România şi în Europa şi America”, s-a văzut nevoit să recunoască Dragnea, citat de news.ro.
Într-adevăr, totul se leagă de cazier, după cum recunosc și avocați trecuți prin focul instanțelor alături de clienți învinuiți de o astfel de infracțiune, însă chestiunea nu este doar una politică, ci prezintă aspecte sociale, cât și administrative, cel puțin în sistemul judiciar.
„Avem o similitudine în Legislația actuală, la evaziune fiscală, unde un prejudiciu de până la 50.000 euro, plătit de către învinuit, duce la sancționarea acestuia doar cu amendă, fără a se realiza o sancțiune dură astfel încât să rămână cazierul modificat al persoanei respective.
Introducerea unui prag la abuz în serviciu este benefic pentru a limita, totuși, numărul dosarelor în care se sesizează instanța pentru orice abuz. Sunt situații în care s-a creat un prejudiciu de câteva mii de lei, dar cheltuiala pentru tragerea la răspundere a persoanei respective este mult mai mare decât prejudiciul
Nu vor fi afectate foarte multe cauze. Cred că va fi ușurată munca procurorilor și judecătorilor pentru a nu fi supusă analizei orice abatere care cauzează un prejudiciu mic statului și care poate fi recuperat de la cetățean”, explică avocatul Cristian Ene.
Impunerea pragului poate să fie cu aceeași limită întâlnită și în cazurile de evaziune fiscală sau un prag superior în funcție de cuantumul stabilit de Legislativ, consideră avocatul.
În plus, Cristian Ene amintește că o măsură care folosea un prag de prejudiciu în acest tip de infracțiuni a fost menținută în Codul Penal din România din 1969 și până în 2011: „Până în 2011 a funcționat veciul articol 74, indice 1, din Codul Penal de la 1969, modificat la acea dată, în care se prevedea că pentru una sau mai multe infracțiuni în care, dacă prejudiciul era de până la 50.000, respectiv 100.000 euro se plătea acel prejudiciu, erai sancționat administrativ cu amendă, fără a se realizeza cazier persoanei respective
A fost declarat neconstituțional în mai 2011, iar de atunci nu am mai avut altă modificare în Codurile Penale care să dea acest beneficiu de plată anticipată sancționare contravențională a persoanei care a plătit integral prejudiciul și care nu are o altă abatere anterioară”.
Termen incert
În momentul de față, chiar și cu o decizie a judecătorilor CCR, reprezentanții Guvernului nu dau semne că vor opera foarte rapid modifcări în proiectul codurilor penale, fiebându-l astfel la foc mic pe Dragnea, al cărui dosar se va judeca cel puțin un termen sau două fără plasa de siguranță a unui prag de prejudiciu pentru încadrarea abuzului în serviciu.
„Aşteptăm să vedem motivarea şi ţinem cont de deciziile CCR”, a comentat Grindeanu, chair dacă Curtea Constituțională oferă un termen clar de 45 de zile pentru punerea în aplicare a modificărilor în textul de lege.
Pentru moment, proiectul de Lege de modificare a codurilor penale este în continuare la guvern, nefiind nici măcar discutat în ultimele două ședințe de guverm. Iar, din acest punct de vedere, ministrul Tudorel Toader mai poate reclama organizarea unor noi dezbateri publice pe o viitoare modificare a proiectului, lucru care ar devansa introducerea noilor coduri penale cu câteva luni.
Chestiunea este văzută ca inutilă de către reprezenatnții magistraților, judecătorul Ștefan Lucacic declarând: „Dezbaterile s-au derulat. Nu văd de ce s-ar mai reveni asupra acestei proceduri. Sunt concluzii trase. Tot ceea ce trebuie făcut acum este să se respecte decizia Curții Constituționale, să se stabilească un prag de pejudiuciu, iar legea să fie trimisă în Parlament”.
Cât de serioase sunt instituțiile statului în respectarea termenelor de o știoe destul de bine și avocatul Ene „În legislația noastră administrativă, termenul acesta nu a fost întotdeauna respectat. Dacă am fi avut și o sancțiune, astfel încât, în situația în care în 45 de zile nu se punea în acord legislația cu decizia Curții Constituționale articolul respectiv era considerat abrogat, poate erau nevoiți aleșii să acționeze mai repede”, crede acesta.
O problemă de timp
Artificii care să îi permită șefului Guvernului să tragă de timp sunt destule, dar calculele sale în privința unei eventuale căderi spectaculoase a lui Liviu Dragnea s-ar putea să nu fie chiar atât de bine întocmite.
Chiar și cu o amânare până în toamnă a modificării legilor penale, o eventuală condamnare a lui Dragnea putând să mai dureze, după cum reclamă Cristian Ene.
„În acest moment, un proces de cercetare a infracțiunii de abuz în serviciu poate dura în timpul urmării penale de la câteva luni până la câțiva ani, iar finalizarea cu hotărâre definitivă, în situația în care se constată că fapta este infracțiune si se dă și condamnare poate dura la 2-3 sau chiar 14 ani, dacă îmi aduc aminte bine de un caz de acest tip”, relatează avocatul.
În acest context, luptă pentru putere din PSD s-ar putea să devină una de uzură, în acest moment PSD fiind în imposibilitatea de a se debarasa de Grindeanu, în vreme ce premierul nu găsește la președintele de partid un câlcâi al lui Ahile în care să lovească decisiv.
