Conflictul intestin din PSD, urmat de demiterea guvernului Grindeanu printr-o moțiune de cenzură, a fost reflectat pe larg în marile instituții media din Occident.
Reportajul postului de radio Europa Liberă „Prim-ministrul român, înlăturat din funcție de propriul său partid” descrie desfășurarea evenimentelor de la București, începând cu conflictul de săptămâna trecută, dintre Grindeanu și președintele PSD, Liviu Dragnea. „Este o zi tristă pentru noi. Premierul nu a performat. Nu a mers rău, dar nu este suficient”, citează Radio Europa Liberă din discursul lui Dragnea de miercuri, din ședința plenului reunit de la București.
Sursa: https://www.rferl.org/
La rândul lui, The Guardian menționează acuzațiile aduse premierului în exercițiu, Sorin Grindeanu, din partea lui Liviu Dragnea și a conducerii PSD: „Moțiunea de cenzură, care l-a acuzat pe Grindeanu de întârzieri în implementarea planificatelor reforme sociale și politice în cea mai săracă țară a Europei, a trecut cu 241 de voturi la 7, mai mult decât cele 233 necesare”.
Ziarul britanic scoate în evidență reproșurile exprimate de către fostul prim-ministru față de președintele PSD. Influența lui Dragnea asupra PSD ar însemna că oricine l-ar înlocui ca prim-ministru „nu ar avea nicio șansă să își exercite rolul”, notează The Guardian.
În plus, Deutsche Welle (DW) califică drept „amară” victoria lui Liviu Dragnea împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu, publicația insistând asupra agendei reformelor pe care guvernarea PSD se angajase să le pună în practică: „România este considerată de Uniunea Europeană drept cel mai corupt stat din UE, în timp ce Bruxelles-ul i-a monitorizat justiția în mod special, de când s-a alăturat blocului comunitar”.
Cu toate acestea, DW recunoaște că România „rămâne țara cu cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană, economia ei crescând cu 5,7% în primul trimestru al acestui an”.
BBC îl consideră pe Dragnea „puterea din spatele tronului partidului de stânga (PSD)”, care, însă, „nu poate prelua puterea în formațiune pentru că a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru deturnarea votului (de la referendumul din iulie 2012 – n.r.) și se confruntă cu un proces în instanță pentru acuzații de abuz în serviciu”.
Creșterea economică din România este prezentată de BBC în contrapartidă cu monitorizarea justiției prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), precum și cu raportul Comisiei Europene din acest an, care avertiza că „lupta împotriva corupției este serios pusă în pericol de atacurile din partea mediului politic și presei”.
Sursa: http://www.bbc.com/
Putem observa, din reportajele prezentate rezumativ mai sus, două subiecte recurente în reportajele agențiilor de presă din Occident. Este vorba despre mersul reformelor din țară sub guvernarea PSD, în primul rând, temă urmată de supunerea justiției românești față de MCV.
Criza politică de la București servește, prin urmare, drept un bun prilej pentru instituțiile mass-media occidentale, de a aminti despre nereușitele guvernărilor din România de după integrarea în Comunitatea Europeană, presa străină prezentând România ca pe o țară subdezvoltată, de la periferia Uniunii. În această ordine de idei poate fi interpretată și menționarea ratei creșterii economice din ultimele luni, una bazată în cea mai mare parte pe stimularea consumului.
Performanța de a fi lideri europeni la capitolul creșterii economice vine să îndulcească oarecum pilula amară a unui eveniment politic în premieră în România, lipsit de orice logică până și pe scena politică autohtonă, un eveniment ce ne-a plasat în istoria universală a absurdului, după ce partidul de guvernare și-a înlăturat propriul prim-ministru.
Redacția PSnews.ro v-a prezentat mai sus câteva mostre din presa occidentală, tocmai ca să punem aceste abordări în antiteză cu observatorii interni ai crizei politice – unii care au înțeles de mult că orice reușită economică sau de altă natură a fost lejer eclipsată de talmeș-balmeșul provocat de către Liviu Dragnea. Și vorbim aici chiar de o încurcătură mult mai mare decât cea din decembrie 1999, când premierul țărănist de atunci, Radu Vasile, rămăsese fără sprijinul politic al PNȚCD. Diferența a fost că Vasile a știut să se retragă la timp, evitând aruncarea țării într-o oală sub presiune.
