Ziua de vineri, 13 aprilie 2018, marchează un moment important în legătură cu istoria presei române moderne: împlinirea a 156 de ani de la adoptarea primului act normativ în domeniul presei, „Legea asupra presei”, adoptată în 1862.
În acest context, PSnews.ro a luat legătura cu unul dintre cei mai vechi jurnaliști români, Sorin Roșca Stănescu, fost director al cotidianului Ziua, pentru a afla care sunt ingredientele unui jurnalism de calitate și cât de mult s-a schimbat peisajul mediatic de-alungul trecerii timpului.
Astfel, la începutul interviului, SRS a deplâns starea în care se află jurnalismul din România și a vorbit despre cât de periculoasă ar fi existența unei legi a presei în țara noastră.
”Eu m-am luptat în permanență să nu existe o lege a presei în România”
”Începând din 1990 și până în prezent, eu unul m-am luptat în permanență ca să nu existe o lege a presei în România considerând că o lege a presei ar fi restrictivă. Chiar dacă au existat inițiative care spuneau că vor să facă unii o lege a presei care să garanteze drepturile jurnaliștilor, de fapt, finalmente era o lege care inhiba presa. Am creat o asociație a ziariștilor români pe care am condus-o și am avut un congres acolo în cadrul căruia am supus aprobări/ opoziție în legătură cu treaba aceasta. Cu un singur vot împotrivă, care era a lui Ion Cristoiu, toți ceilalți – peste 1.000 de ziariști din România- au spus că nu doresc o lege a presei și așa a rămas din punctul acesta de vedere. În continuare cred că ar fi foarte periculos. Din altă perspectivă, însă, presa a decăzut. Presa de investigație e cvasi-inexistentă și a rămas mai mult o presă care se auto-fofilează, adică apare o știre care este preluată de toți și toată lumea mestecă informația respectiv, de multe ori fără niciun fel de profesionalism”, ne-a declarat Sorin Roșca Stănescu.
Mai mult, SRS a semnalat principalele problemele cu care se confruntă presa românească, adăugând că din momentul în care statul român a decis că presa nu este un serviciu public, ”aceasta a decăzut economic și inevitabil apoi și profesional ,pentru că oamenii nu au mai putut fi plătiți corespunzător, concurența a scăzut, timpul alocat unor documentări a scăzut și el dramatic și mijloacele de documentare la fel”.
”Calitatea pregătirii jurnaliștilor în acest moment este precară, deci nu au facultăți sau dacă au facultăți le au făcute în condiții dubioase și nu au cultură cei mai mulți jurnaliști, mă refer la foarte mulți din jurnaliștii tineri. Situația s-a agravat foarte mult în momentul în care statul român, în mod deliberat, a renunțat la orice fel de politică prin care să încurajeze financiar presa. Din momentul în care statul român a decis că presa nu este un serviciu public, spre deosebire de restul statelor din Europa, în România presa a decăzut economic și inevitabil apoi și profesional pentru că oamenii nu au mai putu fi plătiți corespunzător, concurența a scăzut, timpul alocat unor documentări a scăzut și el dramatic și mijloacele de documentare la fel, aici înțelegând deplasări. Ca să vă dau un exemplu: în Franța, în 2008 în plină criză economică, prima grijă a Guvernului francez a fost să ajute financiar presa ca să supraviețuiască și au scos lege și au dat pur și simplu bani, într-un moment de criză care deja începuse, presei ca aceasta să treacă cu bine peste această perioadă grea. În România nici măcar nu a existat o minimă preocupare în acest sens”, a continuat acesta.
”În momentul acela a scăzut calitatea dramatic”
În continuare, jurnalistul ne-a vorbit și despre efectele trecerii de la presa scrisă rudimentar la presa scrisă modern:
”Primul salt care s-a produs a fost de la presa scrisă rudimentar la presa scrisă modern, adică în momentul în care redacțiile de presă scrisă au fost dotate cu computere. A fost un salt pozitiv, un salt calitativ, viteza prelucrării informației și acuratețea a crescut atunci foarte mult. Apoi au apărut televiziunile pentru care noi firește că ne-am luptat, pentru că aveam nevoie de o concurență pe piața televiziunilor, dar în momentul în care au proliferat televiziunile, la nivelul proliferării presei scrise au scăzut foarte mult veniturile. Concurența a fost acerbă, piața de publicitate este aia care e. Sigur că veniturile reale sunt din piața de publicitate, chiar și pentru presa scrisă la un moment dat nu au mai existat. În momentul acela a scăzut calitatea dramatic, apoi a scăzut încă o dată calitatea, odată cu victoria internetului asupra întregului mediu de presă. Acum orice individ poate spune că fac presă dacă difuzează niște informații pe internet și nu toți cei care difuzează informații pe internet sunt ziariști sau au o minimă pregătire de jurnaliști. Lucrurile se vor sedimenta în timp dar ceea ce este îngrijorător este că a scăzut nivelul de educație a populației în general, avem 40% analfabeți funcționali. Aceștia sunt pierduți pe toate mediile de presă, aceștia nu se uită nici măcar la televiziunile de știri. A scăzut proporțional și gradul de pregătire al jurnaliștilor care sunt în acțiune”, a mai adăugat SRS.
În încheiere, fostul director al cotidianului Ziua a ținut să sublinieze că presa românească ”a scăzut calitativ, dar a crescut cantitativ”.
”Presa a scăzut calitativ, dar a crescut cantitativ. Un fel de punct zero a existat după lovitura de stat din decembrie 1989 când mulți dintre noi, și eu mă număr printre aceștia, ne-am închipuit că putem crea pe picior și în mare viteză o nouă generație de jurnaliști. Eu am angajat în total vreo 700 de oameni pe care i-am adus în câmpul presei, am făcut și o școală, Școala Superioară de Jurnalistică, în care au studiat mulți dintre cei care îi vedeți astăzi pe televiziuni și în presa scrisă, dar totul a fost, așa cum vă spuneam, pe picior. Pregătire și calificare la locul de muncă, în redacții, atunci au apărut, tocmai datorită precarității pregătirii acestor tineri, și știrile foarte scurte cu supratitluri, titluri, subtitluri, adică cu partea explicită pusă sus și știrea foarte scurtă. A apărut așa numita presă de știri pentru că altfel era foarte greu să iei un jurnalist și să îl faci să facă o anchetă elaborată, era complicat. Atunci a apărut în presă un număr uriaș de tineri, a fost un salt cantitativ, urmat în cele din urmă și de un salt calitativ pentru că toți jurnaliștii foarte cunoscuți pe care îi vedeți acum sunt produsul acelei perioadei și al acestui fond de pregătire, dar totuși aveau o facultate făcută la zi, în condiții normale de exigență. După care, în urma lor au venit alți tineri total nepregătiți”, a conchis jurnalistul.
