Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea bugetului de stat pe anul 2023 și legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, anunţă Administraţia Prezidenţială.
Cele două legi promulgate au fost adoptate de Parlament săptămâna trecută.
Bugetul de stat pe 2023 prevede o creştere economică de 2,8% şi a fost construit având în vedere un PIB de 1.552,1 miliarde de lei, o inflaţie medie anuală de 9,6%, venituri ale bugetului general consolidat de 539,6 miliarde de lei, cu o pondere a veniturilor totale în PIB de 34,8% şi cheltuieli ale bugetului general consolidat de 607,9 miliarde de lei.
Deficitul public va fi în valoare nominală de 68,2 miliarde de lei, în scădere de la 80 de miliarde de lei în 2022, sau de 4,4% din PIB în termeni cash şi ESA, de la 5,7% din PIB în 2022, respectiv 6,2% PIB în termeni ESA.
Totodată, pentru anul următor, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în suma de 111.502.131 mii lei, iar la cheltuieli în suma de 111.502.131 mii lei la credite bugetare şi de 111.522.133 mii lei la credite de angajament.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabileşte la venituri în suma de 2.157.134 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 2.157.134 mii lei la credite bugetare şi în sumă de 2.133.111 mii lei la credite de angajament.
Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile destinate investițiilor vor însuma aproximativ 112,1 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB.
Un buget al dezvoltării și echilibrului
După o mulțime de ani la rând în care bugetul era votat abia în anul în care trebuia și implementat, de data aceasta guvernanții au adoptat la timp proiectul de buget pentru 2023. Acest proiect de buget pentru anul viitor este unul al dezvoltării și al echilibrului. Este al dezvoltării pentru că acesta conține cea mai mare sumă alocată investițiilor publice. Este un buget al echilibrului deoarece el conține măsuri de susținere a unor categorii vulnerabile.
Bugetul pe 2023 susține în continuare măsurile de plafonare și compensare a facturilor pentru energie, pentru români și companiile din România. Ultima evaluare de la Ministerul Energiei pentru costul măsurilor în acest an a fost de 13 miliarde lei. Totodată, acest proiect de buget are prevăzute investiții record, la o valoare de 7,2% din PIB, și oferă românilor siguranță sub forma creșterii veniturilor pentru a combate inflația, siguranță sub forma alocărilor sporite pentru apărare națională, siguranță sub forma investițiilor record menite să stimuleze creșterea economică și crearea locurilor de muncă.
Crește punctul de pensie și se majorează salariul minim brut
Important de menționat este că acest buget prevede creșterea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie. Punctul de pensie se majorează de la 1.586 de lei la 1.785 de lei, pensiile militare se indexează cu rata inflației din 2021, respectiv 5,1 și, de asemenea, indemnizația socială minimă pentru pensionari se majorează de la 1.000 de lei la 1.125 de lei.
De asemenea, Guvernul a decis și majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie la 3000 de lei – din care 200 de lei nu vor fi impozitați, dar vor fi luați în calcul la pensie.
Bugetul pentru anul 2023 reprezintă suma unei colaborări dintre principalele partide politice din România. Este un buget la care și-au adus contribuția toate ministerele și care a urmărit să acopere cele mai importante priorități ale fiecărui minister în parte. Așa cum au subliniat șși guvernanții, nu este cazul, nici momentul să transformăm dezbaterea pe buget într-un spectacol politic. Cel mai important obiectiv în acest moment este adoptarea bugetului până la finalul anului, mai ales în contextul în care avem un război la graniță, în Ucraina. Gesturile care pot plasa România într-o poziție de vulnerabilitate sunt neavenite, iar solicitarea demisiilor unor miniștri nu face decât să dea satisfacție celor care în aceste zile au blocat accesul țării în Schengen. Așa cum au arătat, liberalii susțin o dezbatere deschisă și responsabilă pe proiectul de buget, dar se delimitează categoric de încercarea de a transforma dezbaterea într-un concurs al populismului.
Deficitul de 4,4%
Fiind un buget al consolidării fiscale, acesta urmărește atingerea, până în 2024, a țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene în materie (3%), fără a afecta capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor.
În materie de venituri bugetare: acestea vor fi mai solide decât în 2022, ca urmare a îmbunătățirii colectării și a modificărilor Codului Fiscal, gestionate de Ministerul de Finanțe. Noul Cod (care va intra în vigoare alături de buget, la 1 ianuarie) elimină o serie de dezechilibre, de inechități fiscale, de facilități care și-au îndeplinit misiunea sau de reduceri care au fost acordate cu titlu temporar dar s-au permanentizat. În plus, România se va putea baza, într-o măsură importantă, și pe atragerea de fonduri europene și pe banii proveniți prin PNRR.
În materie de cheltuieli: acestea vor fi eficientizate calitativ și transparentizate, la toate nivelurile administrației publice. Guvernul se bazează, de asemenea, într-o măsură importantă, pe atragerea de fonduri europene.
CITIȚI AICI: ANALIZĂ Bugetul de stat intră în dezbatere parlamentară. Care sunt principalele puncte forte
