UPDATE 11.20
Președintele Klaus Iohannis a ajuns la CSM.
”Anul 2019 va rămâne în memoria colectivă anul în care cetățenii au protejat prin votul la referendumul din 26 mai independența justiției. Rezultatul referendumului a obligat decidenții politici să-și reconsidere deciziile pentru păstrarea democrației e nevoie de un efort continuu. Nu am ezitat ca în mandatul meu să acționez de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiție. Am utilizat mecanismele specifice în privința modificării legilor justiției, am oprit modificările nocive la codurile penale. Chiar dacă asaltul justiției a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Iar acest proces presupune și concursul real al CSM”, a declarat Klaus Iohannis la CSM.
Președintele a amintit că, în 2015, a subliniat faptul că instituțiile nu trebuie personalizate, ”pentru că doar așa ne putem feri de derapaje și manipluări. Și azi cred cu tărie în ce spuneam atunci”.
”Orgoliile sau interesele personale trebuie trecute în plan secund. Societățile progresează doar atunci când viziunea are în centru preocupările cetățeanului. Societatea românească și sistemul judiciar așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare lipsită de partizanat. Rolul CSM e esențial, fundamental. E necesar un echilibru chiar în interiorul CSM. În acest an, atât în percepția publică, cât și în corpul magistraților unele dintre deciziile CSM au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM. Funcționarea CSM a ridicat uneori semne de întrebare. Sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o comunicare responsabilă. O relație tensionată în CSM aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar. Suntem parte a marii familii europene.. Justiția și implicit CSM trebuie să țină pasul cu această realitate”, a adăugat Iohannis.
Șeful statului le-a cerut membrilor CSM să susțină ”efectiv” recomandările Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO.
”Să fie foarte clar – recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă. În aceste trei decenii de la căderea comunismului justiția din România a făcut progrese imense. Referendumul arată că de câte ori se încearcă îndepărtare de la valorile fundamentale ale democrației cetățenii reacționează”, a mai spus Klaus Iohannis.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Preşedintele Klaus Iohannis participă, marţi, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii. Plenul CSM se reuneşte pentru a-şi alege noua conducere – preşedintele şi vicepreşedintele. Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2019, în mandatul judecătorului Lia Savonea – preşedinte şi al procurorului Nicolae Andrei Solomon – vicepreşedinte.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00 şi are doar două puncte pe odinea de zi. O nouă şedinţă este programată pentru ora 14:30, având printre altele pe ordinea de zi cererea Adinei Florea de retragere a candidaturii pentru conducerea Secţiei speciale pentur cercetare a infracţiunilor în Justişie, trei cereri ale judecătoarei Camelia Bogdan de apărare a reputaţiei profesionale şi solicitarea procurorului Gheorghe Stan privind rezervarea unui post de procuror la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la încetarea mandatului de judecător la Curtea Constituţională a României.
La şedinţa de alegeri, primul punct este prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2019, iar al doilea este alegerea noii conduceri.
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.
CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, cu aceeaşi durată a mandatului, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii.
În 2019, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte). În 2018, CSM a fost condus de judecătoarea Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat marţi dimineaţă participarea la şedinţa CSM.
La şedinţa din decembrie 2018, dar şi la cea din decembrie 2017 a participat preşedintele Klaus Iohannis. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.
Iohannis a spus, în 2018, că Justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM trebuie să acţioneze împotriva atacurilor la independenţa magistraţilor indiferent de unde vin.
„Vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat”, a promis atunci şeful statului.
