Vineri, într-un comunicat de presă, Ionel Bogdan, preşedinte PNL Maramureş şi secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului îl taxează dur pe preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea.
„Într-o scrisoare publică, trimisă Parlamentului şi Guvernului, Gabriel Zetea consideră că, după ridicarea stării de urgenţă şi trecerea la starea de alertă, deciziile care privesc controlul pandemiei de COVID-19, dar şi luarea măsurilor de relaxare treptată în vederea redeschiderii economiei să fie luate la nivel judeţean, fără implicarea conducerii centrale. Cu alte cuvinte, Zetea vrea să decidă ce se întâmplă de acum încolo în Maramureş”, spune liberalul Ionel Bogdan.
Redăm integral comunicatul de presă:
„Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, vrea să facă din Maramureş stat în stat, în care el să poată lua deciziile după bunul său plac şi mai ales după interesele sale politice.
Într-o scrisoare publică, trimisă Parlamentului şi Guvernului, Gabriel Zetea consideră că, după ridicarea stării de urgenţă şi trecerea la starea de alertă, deciziile care privesc controlul pandemiei de COVID-19, dar şi luarea măsurilor de relaxare treptată în vederea redeschiderii economiei să fie luate la nivel judeţean, fără implicarea conducerii centrale. Cu alte cuvinte, Zetea vrea să decidă ce se întâmplă de acum încolo în Maramureş.
Bineînţeles, Gabriel Zetea nu oferă şi o bază legală pentru solicitarea sa, pentru că ea nu există. Între descentralizare şi federalizare diferenţa e foarte mare, dar pentru reprezentanţii PSD prevederile legale par să fie opţionale, nu obligatorii.
Gabriel Zetea se visează un soi de stăpân absolut al Maramureşului, considerând că lui i se datorează modul în care au acţionat autorităţile maramureşene în criza de COVID-19. Îi reamintesc preşedintelui PSD Maramureş că el este doar vicepreşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, că preşedintele acestei instituţii este prefectul, reprezentantul guvernului în judeţ, că toţi ceilalţi membri ai Comitetului sunt de asemenea reprezentanţi ai unor autorităţi naţionale şi că toţi pun în aplicare deciziile executivului. Iar măsurile adoptate de guvern şi puse în aplicare în fiecare judeţ s-au dovedit a fi foarte bune, deoarece până în prezent am reuşit să controlăm extinderea epidemiei şi efectele ei. Tot guvernul a pus la dispoziţie bani pentru achiziţionarea aparatelor de testare, iar acum oferă posibilitatea spitalelor şi Consiliilor Judeţene să îşi recupereze din bani europeni sumele cheltuite cu materiale de protecţie în lupta cu COVID-19. Gabriel Zetea poate aduce bani europeni în Maramureş, dacă este interesat, pentru că ştim cu toţii că judeţul nostru este codaş şi la accesarea de fonduri europene, şi la nivelul de trai al locuitorilor.
Cât priveşte măsurile luate de guvern pentru relansarea economiei, Gabriel Zetea dezinformează grav, aşa cum ne-a obişnit de altfel PSD. Programul IMM Invest pune la dispoziţie 16 miliarde de lei pentru firme, nu 3 miliarde cum susţine şeful pesediştilor maramureşeni, peste un milion de români beneficiază de şomajul tehnic plătit de guvern, iar măsurile de relaxare anunţate pentru 15 mai prevăd deja deschiderea magazinelor (mai puţin a mall-urilor), deschiderea cabinetelor stomatologice şi a saloanelor de înfrumuseţare.
Şi, dacă tot a venit vorba de ce face Guvernul pentru Maramureş, îi reamintesc preşedintelui CJ că săptămâna trecută au fost alocate, prin ordonanţă de urgenţă, peste 136 milioane de lei pentru finalizarea depozitului de deşeuri de la Fărcaşa, unul dintre proiectele eşuate ale lui Gabriel Zetea.
Prin urmare, scrisoarea lui Gabriel Zetea este inutilă, inoportună şi reprezintă doar un exemplu de autosuficienţă pesedistă, atitudine de care maramureşenii şi românii s-au săturat deja”.
Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut luni o ședință la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul și mai mulți miniștri. La finalul întrevederii, Klaus Iohannis a declarat că nu va prelungi starea de urgență, iar din 15 mai va intra în vigoare starea de alertă.
Ce prevede Starea de Alertă
Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi privește punerea instantă în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgență.
Factorii de risc potențial generatori de situații de urgență, enumerați de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușirile unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004)
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
La nivel județean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele județene pentru situații de urgență, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziție a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul județelor, comitetele pentru situații de urgență sunt conduse de prefecți și sunt formate din președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean. Comitetele județene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel județean, în mai multe localități ale județului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004). Declararea stării de alertă la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel județean sau al Municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).
