Pe 30 decembrie are loc şedinţa de guvern dedicată aprobării Hotărârilor de Guvern care vizează organizarea şi funcţionarea a ministerelor. Aceasta ar putea reprezenta o ocazie unică pentru cabinetul condus de Ludovic Orban, în vederea reducerii cheltuielilor de funcționare a statului. În plus, contextul politico-economic îi avantajează pe liberali.
Contextul politico-economic
Opoziţia politică formată din PSD şi Pro România pare momentan dezorganizată. PSD încă se chinuie să își revină după șocurile succesive din 2019 – pierderea alegerilor europarlamentare și prezidențiale, pierderea guvernării, schimbarea conducerii. Pro România lui Victor Ponta este șubredă după ce a fost părăsită de importanţi lideri ai săi.
Din punct de vedere economic, anul 2019 se încheie cu un deficit bugetar uriaş de 4,4%, după experimentele făcute de guvernarea PSD-ALDE. Deficitul uriaş şi împrumuturile pe bandă fac necesară o recalibrarea cheltuielilor bugetare. În continuare salariile de la stat, din sistemul bugetar, depăşesc cu mult salariile din privat, o anomalie deoarece mediul privat duce în spate statul, nu invers. Fără taxele şi impozitele plătite de privat, sistemul bugetar s-ar prăbuși. În plus, statul român are şi o incapacitate structurală de a încasa taxe şi impozite, pentru că nu a acţionat pentru digitalizarea administraţiei, în particular a ANAF. România este la coada Europei cu 25-27% din PIB grad de colectare la bugetul de stat, comparativ cu media Uniunii de 40%.
Chiar și Eugen Teodorovici, fost ministru de finanţe, spunea că: „Dacă mâine pleacă cel puţin 20% dintre angajaţii din administraţie, aceasta ar funcţiona mai bine, salariile bugetarilor sunt prea mari, iar evaluările se fac pe baza unor valori puerile. Salariile, într-adevăr, e o situaţie neplăcută şi trebuie întoarsă, inversată.Nu poţi să ai, într-adevăr, la stat salarii mai mari decât în sectorul privat”. Statul oricum îţi oferă un statut aparte, anumite facilităţi, avantaje, o zonă în care nimeni nu te controlează sau nu te evaluează după cum te evaluează un patron în sectorul privat”.
Statistic vorbind, în 2004 aveam 850.000 de bugetari. Guvernarea din timpul lui Tăriceanu a urcat această cifră la 1,4 milioane, iar Emil Boc a redus-o la 1,2 milioane. Sectorul privat are acum un deficit de forţă de muncă uriaş, de aproape un milion de joburi. Astfel că salariaţii plecaţi de la stat au unde să-şi găsească o slujbă, în sectorul privat.
Totodată, există un cerc vicios în privința ajutoarelor sociale, care ar trebui acordate doar persoanelor cu handicap, mamelor singure cu mulţi copii și persoanelor cu probleme medicale temporare. PSD avea interesul ca bazinul său electoral, bugetarii şi familiile lor, să primească venituri mari, din rațiuni electorale. PNL are un alt bazin electoral, respectiv salariaţii din privat, investitorii, antreprenorii, cei de care depinde până la urmă creşterea economică şi bunăstarea întregii populaţii.
Profitând de reorganizarea ministerelor prin Hotărâri de Guvern, cabinetul Orban ar putea să arate că este primul care înţelege nevoia scăderii cheltuielilor de funcţionare a statului. În acest sens, reducerea la jumătate a personalului din ministere, reducerea personalului din instituţiile subordonate ministerelor, simultan cu schimbarea şefilor acestor instituţii ar putea reprezenta un început bun.
