Proiectul de lege publicat de liderii Uniunii Europene care le-ar permite agențiilor naționale de securitate să spioneze jurnaliștii a fost condamnat de grupurile mass-media și societatea civilă ca fiind periculos și „de neînțeles”, scrie The Guardian.
Miercuri, Consiliul European a publicat un proiect de lege referitor la Actul european privind libertatea presei, care ar permite plasarea de programe de spionaj pe telefoanele jurnaliștilor dacă un guvern național consideră necesar. În mod neobișnuit, Consiliul nu a organizat o reuniune în persoană a miniștrilor responsabili cu mass-media înainte de publicarea proiectului.
Europarlamentarul olandez Sophie in’t Veld, care a supervizat investigația Parlamentului European privind utilizarea programului de spionaj Pegasus în cazul jurnaliștilor și al personalităților publice din diferite state membre, a declarat că ideea privind permisiunea de a spiona presa în interesul securității naționale este „o minciună”.
„Cred că ceea ce face Consiliul este inacceptabil. Este, de asemenea, de neînțeles. Se pune întrebarea dacă sunt serioși în materie de menținerea democrației”, a declarat In ‘t Veld.
Primul draft al acestui act – prezentat inițial de Comisia Europeană pentru a consolida protecția independenței jurnalismului în țările în care aceasta este amenințată, cum ar fi Polonia și Ungaria – includea garanții puternice împotriva utilizării programelor de spionaj.
Întrucât Consiliul nu are rol legislativ, deci nu negociază și nu adoptă legi, ci doar definește agenda politică a UE, proiectul trebuie să fie aprobat de Parlamentul European înainte de a deveni lege.
Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), care reprezintă peste 300.000 de membri ai presei din 45 de țări i-a acuzat pe liderii UE că nu respectă principiile libertății presei.
EFJ a declarat că această măsură este o „lovitură pentru libertatea presei”, care ar „pune jurnaliștii și mai mult în pericol” decât sunt deja. Conferirea competenței guvernelor de a plasa programe de spionaj pe telefoanele jurnaliștilor pe motiv de „securitate națională” ar avea un „efect de intimidare asupra informatorilor” și a altor surse.
„Știm prea bine modul abuziv în care este folosită apărarea securității naționale pentru a justifica încălcările libertății presei”, a adăugat organizația într-o declarație în care solicită Parlamentului European să elimine această amenințare din proiectul legislativ.
În forma actuală, statele membre ar putea să acceseze telefoanele jurnaliștilor dacă suspectează că sursele lor ar putea vorbi cu infractori implicați în orice situație pe care statul o percepe ca fiind o amenințare.
Schimbarea a fost condusă de Franța, care a obținut sprijin pentru un amendament care să protejeze jurnaliștii, dar nu în așa fel încât să afecteze „responsabilitatea statelor membre de a proteja securitatea națională”.
Anul trecut, anchetatorii serviciilor de informații franceze au confirmat că telefoanele a trei jurnaliști, printre care și un membru de rang înalt al personalului postului de televiziune France24, aveau instalat programul de spionaj Pegasus.
Săptămâna trecută, European Digital Rights (EDRi), o rețea de ONG-uri și birouri de avocatură care susțin drepturile digitale, a solicitat Consiliului European să „reconsidere” excepțiile de securitate națională pentru spionajul presei.
„Consiliul face pași periculoși spre legalizarea unor forme inacceptabile de supraveghere împotriva jurnaliștilor și a surselor acestora”, a declarat Chloé Berthélémy, consilier principal pe probleme de politică la EDRi.
Autor: Lisa O’Carroll; sursa: theguardian.com.
