Legea privind starea de alertă a fost adoptată, marţi, de Senat cu 111 voturi ”pentru”, 8 ”împotrivă” şi 15 abţineri. Proiectul legislativ trimis de Guvern a suferit modificări în comisii, varianta adoptată de senat cuprinzând mai multe modificări propuse de PSD, informează news.ro.
Senatul a adoptat, marţi, în calitate de prima Cameră sesizată, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 111 voturi ”pentru”, 8 ”împotrivă” şi 15 abţineri, cu modificările aduse de către comisiile de specialitate şi propuse de PSD.
Proiectul legislativ va ajunge în Camera Depurtaţilor, care este for decizional.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, marţi, Parlamentului să decidă cu celeritate asupra legii care reglementează restricţiile.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului, acuză Executivul că nu a pregătit din timp un act normativ care să reglementeze perioada de stare de alertă, afirmând că proiectul legislativ trimis în Parlament cu acest subiect este ”o copie aproximativă a Decretului privind starea de urgenţă”, iar Guvernul nu a făcut decât să continue ”ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară”.
Cazanciuc a catalogat, marţi după-amiază, într-o conferinţă de presă, proiectul de lege privind starea de alertă drept ”un paradox constituţional” şi ”o copie aproximativă a Decretului privind starea de urgenţă”.
Cazanciuc a explicat şi care au fost motivele pentru care senatorii PSD au adus ”foarte multe modificări” proiectului de act normativ. El susţine că nu trebuie impuse aceleaşi restricţii în judeţele grav afectate şi în cele cu doar câteva cazuri.
”Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ceea ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară şi, mai ales, fără concurs, cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri”, a afirmat senatorul social-democrat.
Cazanciuc acuză, de asemenea, faptul că, atunci când proiectul a fost trimis la Parlament, nu au fost prezentate şi date legate de gradul de infectare a populaţiei, el susţinând că ”populaţia ar reacţiona mult mai bine dacă ar şti cum stau lucrurile”.
Şeful Senatului a mai spus că una dintre preocupările din Comisia juridică a Senatului a fost ca starea de alertă ”să nu fie folosită în continuare pentru diverse forme de abuzuri”.
”Sunt câteva modificări efectuate astăzi în comisiile de specialitate, în Comisia juridică. Starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de Interne. Starea de alertă poate fi propusă a nivelul întregii ţări, se supune la vot Parlamentului în trei zile, sau poate fi aplicată în plan local. Una dintre preocupările majore din Comisia Juridică de astăzi a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost dispoziţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale”, a mai declarat Cazanciuc.
EL a acuzat că proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţii a unor angajaţi, sau angajatorul putea dispune unilateral munca de la domiciliu fără ca angajatul să se poată opune, aşa cum prevede legea telemuncii.
Acesta a mai catalogat drept ”formă de sfidare la adresa nevoilor românilor” decizia PNL de a nu vota acest proiect. El a spus că proiectul privind starea de alertă este un ”copy-paste” după proiectul privind starea de urgenţă şi susţine că este ”inadmisibil” să se ceară Parlamentului să îl dezbată în doar 48 de ore.
Senatorul PSD a mai spus că dezbaterile din Comisia juridică au durat aproape cinci ore.
”Cred că am înlăturat orice formă de abuz care să fie permisă de un act normativ. Formulări ambigue (…) au fost restricţionate. Asta a încercat din păcate Guvernul PNL să vină cu un proiect de act normativ nu cu gândul de a arăta românilor ce conduită să urmeze ci de a crea breşe pentru răfuieli politice, la nivelul administraţiei locale, la nivelul spitalelor”, a mai spus Cazanciuc.
Ce propunea Guvernul în proiect la capitolul 3:
Capitolul 3 – Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare
Art. 59 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 44, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:
„(2) Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:
a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
b) suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă;
d) coordonarea operaţională a unor servicii publice;
e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
f) permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.
(3) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:
a) evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane şi animale afectate;
c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;
(4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
a) restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
c) interzicerea ieşirii din zonele şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
d) restrângerea sau interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
g) demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
h) inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
i) participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.
2. După articolul 45, se introduce un nou articol, art.46, cu următorul cuprins:
„Art. 46 – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41.”
