Cabinetul Orban şi-a angajat răspunderea pentru Legea Bugetului, iar social-democrații au făcut imediat un exercițiu de imagine, arătându-se nemulțumiți. PSD avea la îndemână două instrumente de contestare: depunerea unei moţiuni de cenzură, respectiv atacarea legii la Curtea Constituţională, după procedura numită „obiecţie de neconstituţionalitate formulată înainte de promulgare”.
Faptul că social-democrații nu au recurs la niciuna dintre aceste arme ne dă de gândit. Voiau într-adevăr cei de la PSD să conteste în mod real asumarea răspunderii guvernului Orban pe Legea Bugetului 2020?
Exercițiu de imagine pe Legea Bugetului
Dacă moţiunea de cenzură trecea, Guvernul Orban pica. Totodată, atacul la CCR ar fi întârziat intrarea în vigoare a legii cel puţin până la verdictul instanţei constituţionale, iar dacă legea ar fi fost, într-adevăr, neconstituţională, aceasta ar fi ajuns acolo unde doreau cei de la PSD să meargă de la bun început, adică în Parlament.
Totuși, PSD a refuzat ambele căi de atac, rezumându-se la o a treia cale: sesizarea CCR cu existenţa unui presupus conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament. Consecinţele politice sunt practic nule. Guvernul îşi continuă activitatea, iar Legea Bugetului poate fi promulgată fără a fi ţinută de verdictul instanţei constituţionale.
Dat fiind acest comportament, putem spune că în pofida retoricii oficiale, PSD nu și-a dorit să conteste cu adevărat Legea Bugetului pe 2020, ci mai degrabă să arate că, în ciuda degringoladei de moment încă poate pune bețe în roate Guvernului. Dacă aruncăm o privire peste deciziile Curții Constituționale în privința conflictelor juridice de natură constituțională soluționate în ultimii 3 ani, CCR a dat decizii favorabile celor de la PSD în 10 cazuri din 11 cazuri. Așadar, e limpede că în ultimii ani sesizarea CCR pe tema conflictului de natură constituțională a devenit arma preferată a social-democraților. Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituțională este cea mai puţin reglementată procedură a CCR, iar aplicarea ei nu se bazează pe Constituţie sau pe lege, ci aproape exclusiv pe jurisprudență.
În consecință, social-democrații nu aveau nimic de pierdut prin sesizarea CCR pe tema unui conflict de natură constituțională. În ciuda faptului că alegând această a treia cale de atac, au demonstrat că nu își doresc de fapt o contestare reală a legii bugetului, chiar și fără o decizie favorabilă la CCR, social-democrații ar fi arătat că, în ciuda degringoladei din partid, pot pune mari probleme actualului cabinet.
