Partidul Social Democrat (PSD) se pregătește de anticipate. Potrivit unor surse politice, la nivelul partidului se discută zilele acestea strategia de organizare a formațiunii politice la alegerile anticipate. Social-democrații sunt de părere că nu există un alt final al crizei politice actuale decât alegerile anticipate. Astfel că, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, deja a a avut discuții zilele acestea cu secretarii executivi din filiale pentru a le transmite planul de organizare pentru perioada următoare.
Secretarul general al PSD a susținut vineri că încercarea lui Dacian Cioloș și a USR de a reface coaliția cu PNL este inutilă și nu face decât să amâne rezolvarea problemei guvernamentale într-o perioadă critică pentru România. El cere declanșarea alegerilor anticipate. „Nu aveam nevoie de o astfel de pierdere de timp. Relația dintre PNL și USR este ruptă și nu mai poate fi sudată, chiar dacă este posibil ca de fațadă să se împace. Vorbele grele adresate de către PNL USR-ului și invers au consecințe. Instabilitatea politică va continua. PSD a spus că soluția cea mai la îndemână pentru deblocarea situației este un pact politic pentru organizarea de alegeri anticipate. Pentru că este limpede că Cioloș a pornit pe un drum înfundat, cu misiunea clar asumată de pion de sacrificiu. Doar că, pe lângă sacrificarea lui de către Iohannis, cad victime și românii. Ei așteaptă astăzi, în criză, soluții de la guvernul care a promis că face bine România, dar a făcut-o praf”, spune Stănescu într-un comunicat de presă.
Cum se poate ajunge la alegeri anticipate
Scenariul alegerilor anticipate a fost adus într-o discuție cu liberalii inclusiv de președintele Klaus Iohannis, în urmă cu două săptămâni. Și USR ar lua în calcul organizarea alegerilor anticipate în acest moment, în cazul în care Guvernul Cioloș nu va obține votul Parlamentului, iar liberalii nu vor renunța la propunerea în persoana lui Florin Cîțu, au precizat surse politice.
Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României. Astfel, preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Însă, înainte de semnarea decretului de dizolvare, Iohannis trebuie să se consulte cu şefii Parlamentului şi cu liderii de grupuri, dar fără a fi obligat să ţină cont de vreo decizie sau sfat al acestora. Aceştia sunt paşii procedurali, la nivel de relaţie Executiv-Legislativ.
Ulterior, în cazul dizolvării Parlamentului, Guvernul interimar trebuie să emită o Hotărâre de Guvern pentru organizarea alegerilor, iar între aceasta şi ziua scrutinului trebuie să fie minimum 90 de zile. Dacă planul pentru anticipate ar merge fără tergiversări, ziua alegerilor nu poate fi mai devreme de 27 martie sau de 3 aprilie, adică primele duminici după cele 90 de zile.
