Analistul Iulian Chifu afirmă, într-un articol pe deschide.md că vizita președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la București, reprezintă ocazia de trecere în revistă a elementelor de susținere trecute, prezente și necesarul de viitor, dar și promisiunile viitoare ale susținerilor de către România pentru moldoveni. Președintele Maia Sandu a reușit, după un efort de mobilizare și ambiție deosebit, dublat de cunoaștere și fundamentare juridică și constituțională, să obțină organizarea alegerilor parlamentare anticipate și să câștige scrutinul de la 11 iulie 2021, amintește Chifu.
„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la București marți, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială. Deja neprietenii speculaseră o întârziere a vizitelor oficiale a președintelui și premierului la București, după ce doamna Sandu fusese la București în vizită neoficială, în vizită personală, în vizită informală și comunicarea cu partea română este extrem de apropiată, după prima vizită oficială a Președintelui României, Klaus Iohannis la Chișinău, imediat după instalarea în funcție a noului președinte pro-european, ales la Chișinău în fața lui Igor Dodon. La 100 de zile de guvernare pro-europeană Gavriliță și un an de președinție Maia Sandu, este o ocazie de trecere în revistă a elementelor de susținere trecute, prezente și necesarul de viitor dar și promisiunile viitoare ale susținerilor de către România pentru Republica Moldova, condiționările în reformă angajate și asumate de Chișinău, ce însoțesc acest sprijin, dar și realizări și neîmpliniri ale perioadei scurse din cele două mandate, Președinte și prim ministru.
Împlinirile Maiei Sandu: de la câștigarea deplină a puterii la lupta anticorupție și criza energetică
Președintele Maia Sandu a reușit, după un efort de mobilizare și ambiție deosebit, dublat de cunoaștere și fundamentare juridică și constituțională, să obțină organizarea alegerilor parlamentare anticipate și să câștige scrutinul de la 11 iulie 2021. Apoi această câștigare a puterii cu partidul său PAS, majoritar în Parlament, a generat și baza pentru reforma justiției și combaterea corupției, principala temă de campanie a Președintelui Maia Sandu și a PAS. După înlocuirea din funcție a Procurorului General Alexandr Stoianoglu și arestarea acestuia la domiciliu de către instanță, simpla schimbare a generat o dezmorțire a luptei anticorupție și o ieșire din inerție marcată de dorința procurorilor de a-și face treaba. Și cazurile au început să se înmulțească, din ce în ce mai vizibile și de mai mare amploare.
E adevărat că suntem într-o situație de tip PNA în România, la primii pași timizi ai schimbării înaintea reformei reale a DNA, când nu a fost vorba decât despre accelerarea unui proces fără ca reforma propriu-zisă să fie dusă la bun sfârșit. Dar pasul este major, chiar și constituirea unei comisii internaționale care urmează să evalueze capacitatea managerială și profesională a procurorului general arestat la domiciliu, temei pentru schimbarea sa definitivă din funcție. În același timp, se pregătesc și marile legi ale reformei justiției. Parlamentul urmează să înființeze o instituție de tip DNA cu atribuții anticorupție clare, sub strict control judecătoresc. În același timp, cazurile actuale vor ajunge în fața instanței care va valida (sau nu) calitatea lucrărilor acestor procurori, selectând foarte clar profesionalismul în întocmirea actelor de urmărire penală cu respectarea strictă a legii în cazuri cu grad relevant și ridicat de impact„, susține Chifu.
Citește articolul integral pe deschide.md.
