Luni, 22 mai, a avut loc lansarea celei de a treia ediții a studiului „Percepția mediului de afaceri asupra economiei”, care a fost realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu KANTAR TNS România.
Eșantionul ales a fost acela de 501 firme de la nivel național, scopul studiului fiind acela de a oferi opiniei publice un barametru pentru mersul economiei, fiind vocea mediului de afaceri din România.
Despre rezultatele studiului, Iulia Cornigeanu, directorul executiv KANTAR TNS România a precizat
„Un prim aspect pe care l-am observat este că mediul de afaceri este mult mai preocupat în anul acesta de ceea ce înseamnă disponibilitatea personalului calificat.Această îngrijorarea a lor a depășit îngrijorarea față de fiscalitatea, element care în anii trecuți domina clasamentul.”
Pentru această îngrijorarea a mediului de afaceri, Mihai Daraban, președintele CCIR propune 3 soluții
„Prima este resetarea sistemului educational romanesc, dar suntem in acelasi timp constienti ca este o chestiune rezolvabilă pe termen mediu si lung, a doua este relaxarea legislatiei care să permită importul fortei de munca. Astea se poate face pe termen scurt, și nu în ultimul rând, reanalizarea schemelor de ajutor social. Foarte mulți agenți economici semnalează că vin potențiali angajați care spun că până la urmă, mai bine stau acasă să trăiesc ajutor sociale, decât să muncesc. Acest lucru poate fi rezolvat pe termen scurt. De asemenea, consider că ar trebui o resetare și la nivel de agentii judetene de ocupare a fortei de munca care au devenit niște instituții de perpetuare a cursurilor de pregatire profesională și au interes mult mai mic de angajare propriu zisa ci de o continuare a cursurilor la nesfârșit. Din păcate, cred că și Uniunea Europeană a încurajat acest aspect prin proiectele POSDRU.”
Rezultatele studiului au mai arătat că 35 % dintre companii s-au confruntat cu exportul de munca în ultima perioadă. ”Este ingrijorător că 77% dintre cei care pleaca sunt calificati sau au pozitie de specialisti”, afirmă Iulia Cornigeanu.
În ceea ce privește îmbunătățirea activității economice, companiile consideră că ar trebui rezolvate problemelor de fiscalitate (reducerea impozitelor pe profit și CAS, reducerea fiscalității etc.).
„Dacă ne uităm la o comparație referitoare la cum au evoluat costurile pe diverse elemente (costurile materialelor, costul forței de muncă) observăm că pe deoparte un număr semnificativ de companii au inregistrat o scadere a cifrei de afaceri si in acelasi timp a crescut costurile cu materia prima”, precizează Iulia Cornigeanu.
In cazul creditelor, o parte dintre companii percep că bancile sunt mai putin dispuse sa acorde credite si vanzarile au ramas constante sau au scazut, fapt ce s-a remercat mai departe în scadere cifrei de afaceri
„Cele mai afectate sunt societaile cu până un milion de euro cifra de afaceri. Aici vorbim despre structura economiei naționale”, completează Mihai Daraban.
În ceea ce privește asteptările pe care le au companiile, a crescut numărul celor care se asteaptă ca cifra de afaceri sa ramana constanta și se așteaptă ca numărul de angajați să scadă
„Am observat ca exista un procent destul de mare care intampina dificultati la accesareaa fondurilor europene, totusi este un procent mai mic ca anul trecut”, afirmă Iulia Cornigeanu.
Din rezultate se observă că fenomenul cresterii salariului minim a avut un efect negativ .
Se pare că parerea companiilor despre sistemul din România este una destul de proastă, având în vedere că pest 50% dintre companii consideră că actualul Guvern nu este preocupat de grabirea proiectelor de infrastructură, reducerea birocrației și simplificarea legislației, creșterea investițiilor cu bani de la bugetul național, o mai bună atragere a fondurilor europene și atragerea investițiilor străine.
Este foarte interesant de observat și participarea agenților economici la licitațiile publice, 43% dintre aceștia considerând că acele caiete de sarcină sunt făcute „cu dedicație”.
