IMM-urile și alte întreprinderi europene au reușit să evite falimentele datorită unei game largi de măsuri naționale de solvabilitate puse în aplicare de statele membre în urma pandemiei de COVID-19, arată cel mai recent raport al Comisia Europene publicat miercuri.
Raportul evidențiază modul în care măsurile naționale, inclusiv moratoriile privind datoriile, măsurile de protecție a angajaților sau măsurile fiscale, au contribuit la prevenirea unei „crize de faliment” pentru întreprinderile europene.
Mai mult, raportul se bazează pe experiențele împărtășite de experții financiari naționali desemnați de către trimișii lor naționali pentru IMM-uri în cadrul atelierului „SME Envoys Finance – Schimb de bune practici privind măsurile naționale de solvabilitate pentru IMM-uri”, care a avut loc în septembrie. În cadrul acestui eveniment, statele membre au făcut schimb de informații cu privire la măsurile luate pentru a aborda problemele IMM-urilor în ceea ce privește accesul la finanțare ca urmare a pandemiei.
Statele membre au pus în aplicare cu precădere măsuri bine stabilite, cum ar fi împrumuturile și instrumentele de capitaluri proprii, în cadrul cărora instituțiile naționale de promovare și finanțatorii tradiționali au jucat un rol-cheie.
Principalii beneficiari ai acestor instrumente au fost întreprinderile mai mici. În același timp, multe state membre au oferit, de asemenea, instrumente noi, cum ar fi împrumuturile subordonate și finanțarea de tip mezanin, care sunt deosebit de utile pentru întreprinderile supraîndatorate, precum și subvenții și scheme care combină sprijinul rambursabil și nerambursabil.
Întreprinderile mai mici au fost cele mai mari beneficiare ale sprijinului, în principal sub formă de capital de lucru. Cea mai mare parte a finanțării a fost acordată sub formă de sprijin pentru capitalul de lucru sau alte nevoi de finanțare pe termen scurt. Doar în câteva cazuri a fost acordat sprijin pentru a răspunde nevoilor de investiții.
În context, Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută o schemă românească în valoare de 358 de milioane de euro (1,772 miliarde de lei) pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de epidemia de coronavirus și de măsurile restrictive pe care guvernul român a trebuit să le implementeze pentru a limita răspândirea virusului.
La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, sporindu-se posibilitățile de a oferi sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea efectelor pandemiei, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. Cadrul a fost ulterior modificat la 8 mai 2020, pentru a permite măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată, și la 29 iunie 2020, pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și startupurile și pentru a stimula investițiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a adoptat o a patra modificare pentru a prelungi cadrul temporar și pentru a permite ajutoarele care acoperă o parte din costurile fixe neacoperite ale întreprinderilor afectate de criză.
Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Acesta le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecințe negative care ar putea afecta condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.
