Potrivit unui raport trimestrial de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank, economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumatatea anului 2022, în urma unei creşteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% în 2021 şi cu 5% în 2022. Estimările mai iau în considerare şi o contracţie de circa 5,5% in 2020.
Consumul privat îşi va reveni începând din T2 2021, după ce rata şomajului va atinge nivelul maxim în T1 2021. Investiţiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, susţinute de intrări mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.
Pentru 2021 se anticipează o scădere a deficitului bugetar până la 7% din PIB, respectiv 4% din PIB în 2022, în condiţiile în care datoria publică va ajunge sub nivelul de 50% din PIB până în 2022. De asemenea, anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacţionare 4,90-5,00 lei.
Potrivit raportului, principalul risc este ca relansarea economică să fie mai lentă decât anticipează autorităţile.
„În 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie în comparaţie cu ţările vecine, însă multe măsuri au fost implementate cu întârziere din cauza ineficienţelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat în faptul că România a avut în T3 2020 cea mai mică revenire dintre ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE)„, spun autorii raportului.
Chiar dacă economia a evitat la limită o contracţie în T4 2020, cu restricţii limitate în pofida creşterii exponenţiale a numărului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite în T1 2021 dacă rata de încărcare a secţiilor ATI va creşte peste 90%. Conform documentului, în 2021, sprijinul anti-criză direct şi indirect ar putea scădea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB în 2020.
În pofida menţinerii măsurilor de sprijin pentru somaj tehnic şi pentru munca part-time, economiştii anticipează o majorare a ratei şomajului la peste 6% în 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil în T1 2021.
Acest lucru ar putea amâna revenirea consumului până în T2 2021. Cu toate acestea, intenţiile de consum rămân la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv in intenţia consumatorilor de a accesa credite, aşa cum este aceasta măsurată de banci.
Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa înaintea crizei până în T4 2021. Gradul ridicat de îndatorare ar putea limita spaţiul rămas pentru acordarea de credite garantate către întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB.
Granturile pentru companii, acordate cu întârziere
Este probabil ca granturile acordate cu întarziere să aibă un impact mai mare. Pe de altă parte, companiile cu cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schemă de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.
„Cea mai mare problemă a companiilor româneşti este competitivitatea redusă, atat pe plan extern, cât şi intern, in comparatie cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar parţial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investitiilor din ultimii patru ani, determinată de modificările fiscale (în special pentru investitorii străini), a condus la scăderea productivităţii, a marjelor şi a numărului angajaţilor din industrie, chiar şi înainte de criza cauzată de COVID-19„, notează analistii financiari, citaţi de ziare.com.
Competitivitatea redusă a determinat o creştere a deficitului comercial în 2020. Acest lucru diferenţiază România de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scăzut mai puţin decât importurile.
„Anticipam un reviriment limitat al producţiei industriale în 2021-2022 şi acest lucru doar în cazul în care cererea pentru maşini şi nave îşi va reveni. Reducerea graduală a numărului de angajaţi din industriile manufacturiere cu valoare adăugată mică şi restricţiile care afectează sectorul HORECA ar putea amâna întoarcerea la nivelul de angajaţi de dinaintea crizei până în anul 2023 sau chiar mai tarziu„, se arata in raport.
Economiştii susţin că o altă prioritate a guvernului sunt investiţiile şi că este foarte probabilă o majorare a cheltuielilor pentru infrastructură co-finanţate din fonduri europene.
Transferuri întarziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 şi granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) aşteptate începând din a doua jumătate a anului 2021 vor contribui la creşterea economică, fără a influenţa însă deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar să se reducă de la aproximativ 9,8% din PIB în 2020 până la aproximativ 7% din PIB în 2021, diminuarea urmând să continue spre 4% din PIB în 2022.
Creştere economică timidă
De asemenea, experţii susţin că există posibilitatea ca deficitele să fie mai mici în 2021-2022 dacă economia îşi revine mai repede. Drept urmare, datoria publică ar putea rămâne puţin sub 50% din PIB în 2022, pentru ca ulterior să scadă şi, astfel, să se menţină sub mediana datoriei publice a ţărilor cu rating BBB. Ca atare, economiştii anticipează că agenţiile de rating vor păstra ratingul suveran al României în categoria recomandată investiţiilor.
„Estimăm o creştere economică de 3,7% în 2021 şi 5% în 2022, după o contracţie de 5,5% în 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este aşteptată în prima jumătate a anului 2022. Evoluţia slabă a exporturilor şi a industriei manufacturiere, impulsul fiscal negativ din 2021 şi contribuţia limitată din partea creşterii creditării, în pofida condiţiilor financiare mai laxe, vor împiedica un reviriment mai rapid„, se arată în raport.
Evoluţia modestă este probabilă în special în cazul creditelor de investiţii acordate companiilor, deoarece reluarea cheltuielilor de capital este de aşteptat să aibă loc doar după ce activitatea economică reîncepe să crească.
„În schimb, creditele acordate pentru cumpărarea de locuinţe ar putea avea o evoluţie mai bună, deoarece preţurile locuinţelor s-au ajustat foarte puţin pe parcursul crizei sanitare. Locuinţele rămân accesibile, iar programul de garantare Noua Casă va susţine categorii diverse de clienţi, prin stabilirea limitei maxime de preţ la 140.000 de euro„, se menţionează în raport.
Dobânzile pe termen scurt ar putea scădea sub 1,50% dacă BNR va reduce dobânda de politică monetară la 1% şi diferenţa dintre dobânzile ROBOR şi dobânda de politică monetară va scădea sub nivelul de aproximativ 0,35 puncte procentuale din prezent.
O politică fiscală mai restrictivă şi încadrarea inflatiei în intervalul de variaţie ţintit ar putea susţine condiţiile monetare laxe în 2021-2022. La fel ca în fiecare an, BNR ar putea permite pieţei să majoreze intervalul de variaţie pentru cursul de schimb euro-leu în preajma şedinţei de politică monetară din luna februarie pentru a reduce parţial supraaprecierea monedei naţionale.
