Skip to content
Politică

Rareș Bogdan, poziție tranșantă în disputa OMV Petrom. Ce îi solicită ministrului de Finanțe, Adrian Câciu

Inquam Photos / Octav Ganea

Într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan i-a cerut ministrului de Finanţe, Adrian Câciu, să dea explicaţii publice cu privire la motivul pentru care în transpunerea reglementărilor europene în legislaţia românească Ministerul Finanţelor a omis să introducă un cod CAEN asociat centralei de cogenerare pe care compania OMV Petrom o deţine la Brazi, în judeţul Prahova.

Bogdan a explicat că, dacă acel cod CAEN ar fi fost prevăzut atunci când Regulamentul european a fost transpus în legislaţia din România, OMV Petrom s-ar fi încadrat în rândul companiilor obligate să plătească taxa de solidaritate reglementată la nivelul Uniunii Europene.

„Legat de OMV, cred că lucrurile trebuie legate în mod direct, pentru că aici am mai spus-o și o repet aici e vorba despre forța statului român și despre capacitatea statului român, care este acționar cu 22 % în compania OMV Petrom, de a arăta că este un stat puternic. În cazul în care OMV va sfida, în continuare și ne va explica că a plătit taxe, dar în același timp va fi greu să ne explice cum a urcat la 10,4 miliarde fără să plătească în plus taxe pe această taxă de solidaritate, care este taxă europeană. Este o taxă care s-a introdus din Austria în Germania, din Franța în Danemarca, în Spania, în Italia, în Cehia sau în Ungaria. Deci, nu e vorba aici de o taxă pe o suprataxă pe care o introduce doar România.

Eu am o problemă, pe care am evitat până acum să o spun în altă parte și o spun într-o emisiune de foarte mare audiență, poate cea mai mare audiență la ora actuală şi ţin să o spun extrem de direct: deci îl rog respectuos pe domnul Câciu, ai cărui specialişti din departamentul juridic al Ministerului de Finanţe au transpus Regulamentul din 4 octombrie al Comisiei Europene cu privire la suprataxarea companiilor din energie, să dea explicaţii cu privire la traducerea şi transpunerea acestui Regulament, pentru că acolo, la o lipsă de un cod CAEN, OMV-ul nu se încadrează la peste 75% activitatea companiei în comerţ sau activităţi legate de energie, gaz, energie electrică, datorită scoaterii centralei de cogenerare de la Petrobrazi, acea centrală prin care, cu ajutorul gazului, OMV generează energie electrică”, a declarat Rareș Bogdan la postul de televiziune Antena 3.

„Deci acea activitate care este una extrem de consistentă în activitate OMV Petrom este extrasă din activitatea companiei, astfel încât compania să se încadreze la sub 75 % barem fixat de e Comisia Europeană și să nu plătească acea taxă, care ar fi un cazul OMV Petrom pentru România undeva la 200 de milioane de euro poate chiar mai mult, pentru că calculul era făcut la 9 miliarde acum vedem că-i 10,4 miliarde adică undeva la 1,3 miliarde de lei este o sumă uriașă. Este o sumă care pe care statul român este obligat de cetățenii săi să încaseze și în cazul în care statul nu va reuși să aplice ANAF, Ministerul Finanțelor să aplice încasarea acestei taxe, cineva trebuie să răspundă pentru că mi se pare o sfidare”, a mai explicat europarlamentarul PNL.

OMV Petrom a obținut un profit record în 2022, cel mai mare înregistrat vreodată de o companie din România

OMV Petrom a obținut un profit net de 10,3 miliarde lei anul trecut, în creștere cu 260% față de anul precedent când obținuse doar 2,86 miliarde de lei. În raportul publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), compania precizează că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate introdusă de Guvern (OUG 186/2022).

Profitul în euro înseamnă circa 2,1 miliarde euro, de aproape 2 ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro, potrivit Profit.ro
„În baza rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022 ale OMV Petrom și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, se asteaptă ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în sectoarele definite: extractia țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată în document.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *