Guvernul Poloniei a lansat o campanie pentru a convinge UE că reformele controversate din justiție au rolul creşterii eficienţei sistemului judiciar, iar Bruxellesul ar putea accepta un acord bazat pe compromisuri sau poate sancţiona Varşovia, cu efecte negative asupra polonezilor.
Marcin Warchol, adjunctul ministrului polonez al Justiţiei, efectuează un turneu în Olanda, Slovacia, Danemarca şi Croaţia în numele Guvernului naţionalist de la Varşovia pentru contracararea a ceea ce el numeşte „ştiri false” despre proiectele de lege din sistemul judiciar.
„Este amuzant”, afirmă el despre publicul european. „La început există mereu neîncredere: «sunteţi fascişti, încălcaţi normele statului de drept». Apoi, după trei-patru ore de discuţii, spun: «nu aveam nicio idee, într-adevăr aveţi probleme»”, afirmă Warchol, potrivit bloomberg.com.
„Uniunea Europeană este atât de îngrijorată de reformarea sistemului judiciar din Polonia încât a iniţiat, în premieră, procedura formală de suspendare a drepturilor de vot pe care Polonia le are în instituţiile comunitare. Comisia Europeană, cea mai mare parte a comunităţii judiciare şi opoziţia din Polonia, alături de aproape toţi analiştii politici europeni liberali consideră că legile justiţiei completează transferul sistemului judiciar sub controlul partidului de guvernământ, Lege şi Justiţie (PiS). Faptul că Polonia nu a renunţat la aceste reforme a amplificat clivajul politic între ţările est şi vest-europene, clivaj creat prin refuzul Ungariei, Poloniei şi Cehiei de a accepta refugiaţi din Orientul Mijlociu. Iar acţiunile UE în această situaţie vor transmite semnale importante statelor membre neliniştite”, scrie editorialistul Leonid Bershidsky într-un articol publicat de agenţia de presă bloomberg.com.
Unul dintre motivele pentru care liderul PiS şi principalul factor decizional, Jaroslaw Kaczynski, a insistat pentru schimbarea premierului Poloniei în decembrie 2017 a fost iniţierea dialogului cu Uniunea Europeană. Reformele controversate din justiția poloneză includ reducerea vârstei de pensionare a membrilor Curţii Supreme de Justiţie, lucru ce ar presupune retragerea din activitate a 40% dintre cei 80 de judecători ai instanţei, precum şi crearea unor noi secţii ale Curţii Supreme care pot iniţia proceduri disciplinare şi pot revizui deciziile judiciare emise după anul 1997.
Pe fondul ofensivei de lobby a Guvernului polonez, Uniunea Europeană va trebui să decidă curând dacă va face concesii, măcar în mod parţial sau va impune sancțiuni Poloniei.
