Reformele din Ucraina constituie un stimulent pentru democraţie în estul Europei. Cel puţin aşa consideră deputatul PSD Ana Birchall, într-un comunicat trimis, vineri, PSnews.ro.
„Evoluţia unui stat către o democraţie funcţională şi stabilă presupune un parcurs complex şi de cele mai multe ori complicat în vederea pregătirii statului şi a societăţii respective pentru o astfel de transformare. Un stat democratic nu poate exista în absenţa unei puternice modernizări structurale şi a unei mentalităţi colective caracterizate de ireversibilitatea spiritului democratic. Există o mulţime de exemple pe care istoria şi teoreticienii din domeniu ni le oferă în acest sens, cel mai bun exemplu fiind modelul occidental, exportat în cele mai multe state democratice din lume. O democraţie presupune în primul rând instituţii solide, un spirit civic activ şi responsabil şi o voinţă a decidenţilor politici puternic impregnată de respectul faţă de cerinţele cetăţenilor.
În egală măsură, contextul european, marcat prin cea mai mare şi mai complexă unire de state democratice şi dezvoltate, presupune, înainte de toate, existenţa unui stat modern, cu instituţii performante şi cu o bunăstare a cetăţenilor probată de principii democratice.
La începutul acestei săptămâni, am participat la Forumul Europa-Ucraina, organizat la Lodz, în Polonia. Evenimentul, aflat la cea de-a noua ediţie, a avut drept scop principal organizarea de dezbateri privitoare la situaţia din Ucraina şi din regiunea Mării Negre şi la progresul democratic înregistrat, privite în mod special din perspectiva parcursului european şi euro-atlantic al statului ucrainean şi al celorlalte state din regiune.
Dincolo de participarea importantă de care s-a bucurat acest eveniment, atât în planul decidenţilor politici, cât şi în cel al mediului academic, al presei şi al sectorului non-guvernamental, a ieşit în evidenţă importanţa sporită acordată evenimentelor din Ucraina şi parcursului democratic al acestei tari de către comunitatea europeană şi cea internaţională.
Actualul context european de securitate impune în egală măsură o acţiune coezivă la nivelul Uniunii Europene şi o colaborare sporită cu statele din vecinătate. În cazul specific al Ucrainei, este nevoie de o strategie comprehensivă care să acopere măsuri privind managementul crizei şi stabilizare post-conflict, precum şi o mai bună utilizare a instrumentelor financiare şi ale politicii de dezvoltare a Uniunii Europene. O astfel de conduită este posibilă, atât în cazul Ucrainei, cât şi în cel al Georgiei şi al Republicii Moldova, prin intermediul prevederilor Acordurilor de Asociere dintre acestea şi Uniunea Europeană, ce reprezintă principala bază de reglementare a relaţiilor bilaterale, precum şi baza de colaborare cea mai importantă în ce priveşte reformele statului ucrainean.
Procesul de modernizare şi democratizare din Ucraina se remarcă printr-o evoluţie pozitivă, dictată de efortul autorităţilor ucrainene şi de procesul de apropiere constantă de Uniunea Europeană, lucru evidenţiat de cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană, în luna decembrie 2015, cu privire la implementarea de către Ucraina a Planului de Acţiune în procesul de Liberalizare a Vizelor. Mai mult, începând cu data de 1 ianuarie 2016, are loc implementarea provizorie a mai multor puncte din Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Ucraina, inclusiv în ce priveşte Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, decizie ratificată deja de 26 de state membre UE.
Semnalul pozitiv cu privire la evoluția reformelor întreprinse de autorităţile de la Kiev reprezintă și speranța caracterului ireversibil al apropierii dintre Ucraina şi Uniunea Europeană. Caracterul reformelor, apreciat la nivel european în ultimele comunicări ale instituţiilor abilitate, le recomandă ca exemplu pozitiv în rândul statelor incluse în Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, constituind, totodată, un imbold stimulativ pentru populaţia ucraineană.
Progresele notabile înregistrate în reforme prioritare ce tratează subiecte precum descentralizarea, drepturile solicitanţilor de azil sau, în mod special, în sistemul juridic şi în lupta anti-corupţie, reprezintă un început promiţător pentru statul ucrainean.
Cu toate acestea, după cum am menţionat şi în cadrul intervenţiei pe care am avut-o, la nivelul Forumului Europa-Ucraina, în cadrul sesiunii intitulate „Reformele din Ucraina — În aşteptarea unui progres”, este nevoie ca întreaga clasă politică de la Kiev să acţioneze în direcţia reformelor structurale pe termen lung, menite, înainte de toate, să întărească funcţionarea statului ucrainean şi să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale ucrainenilor, reflectând orientarea manifestată de aceştia către valorile europene şi către modernizare şi democraţie.
Reformele structurale de care are nevoie Ucraina, precum lupta împotriva corupţiei, reforma privind drepturile minorităţilor naţionale, reforma constituţională în domeniul descentralizării, reforma administraţiei publice sau reformele economice, de exemplu, trebuie adoptate şi puse în practică în primul rând pentru că sunt benefice şi necesare Ucrainei.
Pentru Europa, Ucraina reprezintă un partener-cheie în vecinătatea de Est, al cărui succes sau eşec are impact asupra evoluţiei Parteneriatului Estic în întregime. Ucraina, Republica Moldova şi Georgia reprezintă piloni importanti pe care Uniunea se bazează în vecinătatea sa estică, implementarea cu succes a reformelor structurale în cele trei state fiind o prioritate ce trebuie respectată de toate statele membre ale Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al României, consolidarea rolului Uniunii în regiune, împreună cu dezvoltarea democraţiei în statele vecine, reprezintă ţinte pentru realizarea cărora ţara noastră va depune în continuare eforturi considerabile, având interesul, dar şi datoria, de a sprijini eforturile Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei pentru integrarea europeană. România va sprijini în continuare statele din Parteneriatul Estic în etapele de asociere politică şi integrare economică cu UE, inclusiv prin oferirea de expertiză şi asistenţă în privinţa reformelor şi în procesul de implementare a Acordurilor de Asociere şi a celor privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, precum şi în parcurgerea etapelor din procesul de liberalizare a vizelor.
Mai mult, România va fi în continuare un susţinător activ al politicii europene de extindere, având în vedere că aceasta este una dintre politicile cele mai de succes ale Uniunii Europene şi reprezintă un instrument puternic pentru consolidarea instituţiilor democratice, dezvoltarea economică şi cooperarea la nivel regional şi european.
În contextul actual, este necesar să conştientizăm importanţa pe care o joacă regiunea noastră în ecuaţiile de securitate europene şi globale. Este nevoie ca atât Uniunea Europeană per ansamblu, cât şi statele membre, să prioritizeze colaborarea cu statele din vecinătatea estică, în vederea construirii unui parteneriat stabil, bazat pe încredere, principii şi valori europene, în avantajul tuturor cetăţenilor care îşi doresc un climat de securitate şi bunăstare. În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, statele din vecinătate avansate în parcursul european, principala condiţie pentru menţinerea parcursului către democraţie şi Europa este voinţa ce trebuie probată în continuare de către autorităţile din cele trei state în procesul de reformă, în modernizarea statului şi a societăţii.
În egală măsură, însă, parcurgerea unui astfel de drum poate fi complicată şi greoaie într-o regiune în care încă persistă o falie de separaţie între lumi şi mentalităţi diferite, fapt ce duce la crize de instabilitate profundă, cum este cazul situaţiei din estul Ucrainei. Tocmai din acest motiv este nevoie, mai mult ca oricând, de un parteneriat probat prin puterea exemplului. Este de datoria noastră, a statelor membre ale Uniunii Europene, ca, pornind de la propriile noastre experienţe şi de la valorile europene, să sprijinim procesul de modernizare, democratizare şi europenizare din statele care îşi doresc un astfel de parcurs, ducând, în acest fel, inclusiv la o perpetuare a exemplului pentru întreaga regiune”, scrie Ana Birchall.
