Președintele Klaus Iohannis a respins miercuri cinci propuneri făcute de ministrul Justiției, nu doar una, cum a transmis cea mai mare parte din mass media.
”Ieri toată presa titra că doar Adina Florea a fost respinsă de către Iohannis, trecând în plan secund aspecte importante din comunicatul Administrației Prezidențiale. Dacă deontologii și justițiarii nu ar fi citit pe diagonală comunicatul, ar fi constatat că ministrul Tudorel Toader i-a înaintat președintelui României cinci propuneri de numire a unor procurori în funcţii de conducere la Parchetul General. Mai exact: Adina Florea, pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Florena-Esther Sterschi, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Elena Giorgiana Hosu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, Iuliana Nedelcu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului General. Deci, pe lângă Adina Florea, mai erau patru doamne. Președintele a respins toate propunerile! Probabil, ministrul Toader s-a gândit că îi va fi mai greu lui Iohannis să respingă în bloc toate cele cinci propuneri. Dar cum președintele nostru e adeptul lucrurului bine făcut, le-a respins pe toate dintr-un condei”, apreciază deputatul independent Remus Borza pe blogul personal.
Iar ”motivul respingerii este de o gravitate fără precedent. Refuzul președintelui a avut ca fundament juridic două texte din Legea privind statului magistraților. Este vorba despre aliniatele 10 și 12 ale art. 48 din Legea 303/2004. Alineatul 10 prevede că nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii și procurorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.Alineatul 12 al aceluiaşi articol stipulează că înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea CSM, dacă judecătorul sau procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”, mai spune Borza.
Ce să înțelegem? ”Că președintele României a cerut Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să scormonească în arhivă informații despre cele cinci doamne, în condițiile în care conform textului de lege mai sus menționat, solicitarea trebuie făcută de CSM? Mai mult decât atât, CSM a avizat cele patru propuneri, mai puțin a doamnei Florea. Din comunicatul președintelui se poate înțelege că cele cinci distinse doamne, care funcționează și în prezent ca procurori în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, au lucrat sau au colaborat cu Securitatea sau au interese personale de natură să influențeze obiectivitatea și imparțialitatea în îndeplinerea mandatului. Antonia-Eleonora Constantin, de exemplu, e mai mică decât mine ca vârstă. Înainte de 1989, era o mândră pionieră. Deci puțin probabil să fi dat cu subsemnatul la Securitate”, continuă autorul blogului.
”Imputarea la modul general și abstract a unor fapte incompatibile cu statutul de magistrat, făcută otova pentru toate cele cinci doamne, este de natură să ridice mari semne de întrebare sub aspectul obiectivității și loialității instituționale la care este chemat președintele republicii în evaluarea propunerii ministrului Justiției. Cele cinci doamne ar trebui să ceară explicații președintelui, câtă vreme, prin această respingere, le sunt lezate onoarea și cariera”, apreciază deputatul.
De altfel, Klaus Iohannis lăsa de înțeles, încă de luna trecută, că nu o va numi pe Adina Florea la DNA, antepronunțându-se nepermis, este de părere sursa citată.
”Câtă vreme propunerea Adinei Florea a fost făcută pe legea veche, vom avea un procuror șef la DNA de abia din a treia propunere. Președintele poate refuza și următoarea nominalizare, prima pe noua redactare a Legii 303, (intrată în vigoare în octombrie), șeful statului fiind obligat să accepte cea de-a doua propunere a ministrului,în fapt a treia.Se știe doar,a treia e cu noroc”, conchide Borza.
