În toată presa a apărut în această săptămână informația prin care se consfințea faptul că la alegerile locale de anul viitor vom avea parte de o serie de schimbări. Dacă în cazul alegerii primarilor au existat o serie de contre între PNL și…primarii PNL (!?), în privința alegerii președinților de Consilii Județene toată lumea a picat de acord.
Astfel, Camera a adoptat cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerilor locale, stabilind că preşedinţii Consiilor Judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur.
Dacă în cazul primarilor putem vorbi de faptul că se evită un vot negativ care s-ar da în turul 2, pe modelul alegerilor prezidențiale din noiembrie, la președinții de Consilii Județene motivația schimbării modului de alegere al acestora a fost aceea că prin vot direct au căpătat o prea mare putere, lucru vizibil am putea spune, mai ales în urma arestărilor făcute de procurori în dosare referitoare la atribuirea de contracte din bani publici.
Așadar, ideea de la care s-a pornit a fost aceea că lăsăm președintele de CJ fără autoritatea deplină și fără siguranța „zilei de mâine” în funcția de conducere, în schimb dăm putere mai mare consilierilor. Această gândire are și un revers, deoarece consilierii sunt aleși pe lista unui partid, iar acel partid își va impune voința asupra consilierilor săi, iar dacă va exista vreo părere contrară viziunii partidului, atunci consilierul respectiv va fi schimbat după bunul plac al președintelui de filială.
Pe scurt, se ia puterea de la președintele Consiliului Județean, iar aceasta se transferă cu totul asupra filialelor județene ale partidelor, pentru că în acest caz nu vorbim de unul singur, toate formațiunile fiind avantajate. În acest fel, decizia din CJ-uri va fi una eminamente politică și va viza interesele partidelor.
Principiul care a stat la baza introducerii „uninominalului” în alegerea președinților de Consilii Județene a fost acela că nu se lasă loc jocurilor de culise și că, în acest fel, se va asigura stabilitate. De asemenea, un argument solid era acela că alegerea directă a președintelui de CJ de către cetățeni ar asigura o legitimitate sporită a acestuia.
În acest moment se renunță la aceste principii care au stat la baza introducerii votului direct pentru președinții de Consilii Județene. Se revine practic la jocuri politice, la promovarea intereselor politice în cadrul Consiliului.
Dacă în actuala formulă mai exista o oarecare libertate de conștiință în ceea ce îi privește pe consilierii județeni, de anul viitor aceasta va fi redusă la zero, iar voința partidului se va impune. Din nou vor apărea jocurile de culise, iar stabilitatea scaunului președintelui va fi pusă în pericol.
Totodată, trebuie luată în calcul această problemă legată de funcția de președinte, deoarece se poate ajunge în situația în care de fiecare dată când se schimbă majoritatea să fie schimbat și președintele.
Întrebarea care se pune e următoarea: mai bine un președinte cu puteri depline sau un președinte la mâna consilierilor și a partidului? După experiența ultimilor ani am spune că a doua variantă, însă știm cu toții ce haos se poate crea într-un Consiliu Județean și cum pot influența interesele politice locale luarea unor decizii.
După mandatul următor se va putea face o analiză clară în privința modului de funcționare a unui Consiliu Județean. Până atunci avem doar o speranță: să nu mai fie atât de multe Consilii Județene decapitate de procurori.
