Negocierile dintre PNL – USR-PLUS și UDMR s-au încheiat într-un final. Chinurile facerii noului cabinet au încetat, iar acum urmează cel mai greu moment – guvernarea.
Un rezultat previzibil
În ciuda faptului că negocierile au fost destul de chinuitoare, ele blocându-se chiar la un moment dat din cauza divergențelor privind numele premierului, rezultatul a fost unul previzibil, portofoliile împărțindu-se pe principiul proporționalității: 9 la PNL, 6 la USR-PLUS și 3 la UDMR. În teoria coalițiilor, o subdisciplină a științelor politice, politologii au vorbit despre scenariul proporționalității.
„De vreme ce toţi actorii consideră proporţionalitatea ca exigenţă minimală a cererilor lor, fiecare va accepta ca şi ceilalţi jucători să primească minimul aşteptat şi, în cele din urmă, proporţionalitatea va deveni singurul principiu de alocare asupra căruia pot cădea cu toţii de acord”, scria Lieven de Winter într-o lucrare dedicată teoriei coalițiilor politice. Zilele trecute au aflat într-un final și cei de la PNL, USR-PLUS și UDMR. Chiar dacă au existat divergențe privind numele premierului și numele președintelui Camerei Deputaților, în final compromisul determinat în primul rând de respectarea principiului proporționalității în împărțirea portofoliilor a prevalat. Lupta pentru impunerea premierului și a președintelui Camerei Deputaților era de altfel mai degrabă un orgoliu de partid care nu ar fi trebuit să stea în calea bunei guvernări. Acum că jocurile politice au fost făcute, guvernanții trebuie să facă ceea ce trebuie – adică să guverneze.
Cîțu, un premier de compromis
După negocieri, Florin Cîțu a devenit propunerea oficială de premier. Vorbim de fapt despre o propunere de compromis. USR-PLUS nu dorea o revenire a lui Orban în fruntea guvernului, iar PNL nu dorea un premier de la un alt partid. Florin Cîțu pare a fi agreat de USR-PLUS și este suficient de urât de cei de la PSD. Orban e și el mulțumit, sperând probabil că va reuși să îl controleze din umbră pe Cîțu, cam la fel precum Dragnea încerca să-i manevreze pe Grindeanu, Tudose și Dăncilă în timp ce se afla la conducerea Camerei Deputaților. Rămâne de văzut însă dacă Cîțu va primi votul de învestitură din Parlament și dacă Orban va reuși să facă ceea ce își propune. Momentan, fostul premier a făcut un pas strategic în spate, așteptând deznodământul. Cîțu e un premier comod și pentru USR-PLUS, dar și pentru UDMR. Nu are ambiții politice, precum Orban și nu visează la șefia PNL. Barna și Hunor mizează probabil pe faptul că vor reuși să-l domine atunci când va fi cazul pe Cîțu, sau cel puțin să-l influențeze suficient de mult.
O guvernare dificilă
Noul guvern va avea de îndeplinit câteva sarcini dificile. Gestionarea epidemiei de Covid-19 va rămâne o sarcină grea în ciuda apariției primelor doze de vaccin. Guvernul se va confrunta cu un segment larg de sceptici care nu au încredere nici în instituții, nici în vaccin. Mișcarea anti-vaccinistă a început să devină tot mai vizibilă pe fondul teoriilor conspiraționiste și anti-științifice promovate în mediul online. Aici vorbim de fapt de un joc global, dirijat de principalii actori internaționali care promovează dezinformarea pentru a slăbi coeziunea internă a statelor europene. Contracararea acestei tendințe și ținerea epidemiei sub control va reprezenta așadar o provocare serioasă. La această provocare se adaugă și altele – reducerea deficitului bugetar, depolitizarea principalelor instituții, reducerea birocrației prin digitalizare etc.
În acest moment însă liberalii și pluseriștii nu mai au nici o scuză. Asistăm de fapt la o reeditare a momentului Convenției Democratice. PNL, USR-PLUS și UDMR dețin frâiele puterii: președinția, guvernul și majoritatea parlamentară. Să sperăm că acest nou moment nu va reprezenta un fiasco.
