Din declarația de miercuri, 2 august, a ministrului de Externe al Republicii Moldova, Andrei Galbur, făcută cu ocazia declarării drept persoană indezirabilă (non-grata) a vicepremierului Rusiei Dmitri Rogozin, nu putem înțelege ceva mai mult decât că autoritățile moldovene s-au simțit deranjate de anumite declarații ale acestuia.
Redăm declarația lui Andrei Galbur:
„După cum ați putut observa, în ultimul timp, vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a făcut mai multe declarații denigratoare la adresa Republicii Moldova și a poporului său. Acesta și-a permis să dea aprecieri ofensatoare în adresa Republicii Moldova, a cetățenilor și autorităților statului. Aceste evoluții nu pot fi calificate în alt mod decât o ingerință crasă în treburile interne ale statului nostru. Astfel de declarații nu corespund nici caracterului relațiilor bilaterale pe care RM dorește să le construiască cu FR. Având în vedere faptul că declarațiile lui Rogozin afectează imaginea țării noastre, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, propun de a-l declara pe Dmitrii Rogozin persoană indezirabilă pe teritoriul țării, cu aplicarea unor măsuri restrictive sub formă de interdicție de intrare și tranzitare a teritoriului Republicii Moldova.”
Anterior, pe 28 iulie, vineri, președintele Republicii Moldova Igor Dodon a avut un briefing de presă, în cadrul căruia a declarat că în urma manifestației din aceeași zi de la Aeroportul Internațional Chișinău, unde era așteptat Dmitri Rogozin, a primit mii de solicitări de la cetățeni pentru organizarea unor contramanifestații împotriva Guvernului condus de Pavel Filip (Partidul Democrat din Moldova).
În acest context, președintele R.Moldova a făcut următorul apel, adresat susținătorilor săi:
„Fiţi gata. Poliţia şi serviciul de pază nu o să ne apere. Fiţi gata, atunci când o să vă spun să fiţi la Chişinău toţi. Eu simt că lucrul acesta se apropie. Se apropie momentul când noi o să trebuiască să-i punem la punct pe fiecare. Altfel ei nu înţeleg. Altfel ei îşi aduc românaşii, unioniştii, ca să ne facă nouă probleme aici. Eu nu am nimic împotriva României, de câte ori am spus, dar nu are ce căuta un cetăţean al României să blocheze instituţiile de stat în Republica Moldova”,potrivit Adevărul.
Prin expresia ”românașii, unioniștii”, președintele prorus Igor Dodon s-a referit la participarea la manifestația de la aeroport a deputatului de la București Constantin Codreanu (PMP), președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților (originar din Republica Moldova), și a reprezentanților organizațiilor non-guvernamentale de la Chișinău care se pronunță pentru unificarea statului de peste Prut cu România.
Pregătește Igor Dodon o ”MINERIADĂ” la Chișinău?
Practic, prin declarația sa care pune la un loc instituții precum poliția și Serviciul de Pază (SP) (echivalentul SPP din România) și ”punerea la punct a fiecăruia”, cu referire la un ”ei” care înseamnă Guvernul de la Chișinău și alți oponenți ai săi, Igor Dodon cheamă o parte a cetățenilor la acțiuni care pun în pericol ordinea publică și de drept din Republica Moldova.
Încercând un exercițiu de descifrare a declarației lui Igor Dodon, se pot observa, aparent, semnele unei disperări care îl determină pe cel ales, în teorie, primul garant al ordinii constituționale din Republica Moldova să facă un apel la votanții săi, ca aceștia să vină la Chișinău din toată republica și să pedepsească guvernarea, răfuindu-se în același timp cu opoziția pro-occidentală, reprezentată de formațiuni precum Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu și altele.
Ieșirea năucitoare a lui Igor Dodon poate fi înțeleasă până la un punct, din perspectiva eșuării operațiunii de imagine cu participarea lui Dmitri Rogozin, menite să-i mențină popularitatea în rândurile părții pro-ruse a societății de peste Prut.
Însă situația de suspans și tensiune creată prin declarația sa de vineri și prin declararea lui Rogozin ca persoană indezirabilă în Republica Moldova seamănă destul de mult cu evenimentele din septembrie 1991, atunci când minerii descinși în București au obținut, prin presiuni violente, căderea guvernului condus de Petre Roman. Asemănarea dintre cele două evoluții (1991, București și 2017, Chișinău) se oprește la implicarea factorului extern, mult mai puternică la Chișinău în 2017 prin prisma mesajelor transmise de Dmitri Rogozin, a faptelor acestuia și, mai ales, a victimizării trimisului lui Putin în Transnistria în presa din Rusia și în cea de limbă rusă de la Chișinău care îl susține pe Dodon.
Instituțiile de aplicare a legii din Republicii Moldova trebuie să-l blocheze pe Dodon și să treacă la fapte împotriva lui Rogozin
Pentru a nu admite materializarea presupuselor intenții ale disperatului președinte moldovean Igor Dodon, instituțiile de aplicare a legii de la Chișinău trebuie să manifeste vigilență și să acționeze profesionist. Însă pentru că Dodon își bazează susținerea pe care o mai are în rândurile populației cu nostalgii pro-sovietice și pro-ruse din Republica Moldova pe apariția și prezentarea sa publică drept purtător secund de imagine a liderilor politici ai Rusiei, în primul rând Vladimir Putin, dar și Dmitri Rogozin, guvernarea de la Chișinău plasată, aparent, în conflict deschis cu actualul președinte de către acesta din urmă, nu poate să se apere decât continuându-și măsurile legale împotriva lui Rogozin. Alegând, astfel, cea mai bună strategie de apărare în acest moment – demascarea lui Rogozin atât în fața cetățenilor Republicii Moldova, cât și în fața comunității internaționale, drept un vechi dușman al moldovenilor.
Rogozin a luptat în 1992 în Transnistria împotriva forțelor guvernamentale de la Chișinău, conducând detașamente de cetățeni ruși veniți ca voluntari ca să participe la operațiunile de ocupare militară a celor cinci raioane de est și a orașului Tighina.
Pentru a le da și cetățenilor vorbitori de rusă de la Chișinău și din întreaga republică o imagine clară cu privire la cei cu care se aliază Igor Dodon, instituțiile de aplicare a legii din statul de peste Prut i-ar putea intenta cu ușurință lui Rogozin un dosar penal pentru crime împotriva suveranității Republicii Moldova, dar și pentru crime împotriva umanității (imprescriptibile de drept), având în vedere multiplele confesiuni ale vicepremierului rus privind plăcerea pe care a resimțit-o ucigând ”fasciști români și moldoveni”.
Republica Moldova ar putea recurge la implicarea organizației internaționale Interpol pentru aducerea la Chișinău cu mandat de arest a lui Rogozin, judecarea și închiderea acestuia în spatele gratiilor. De asemenea, Ministerul de Externe de la Chișinău ar putea face un apel la comunitatea internațională, din perspectiva atitudinii adoptate față de Rogozin, ca acesta să fie declarat persoană indezirabilă (non grata) în statele prietene Republicii Moldova.
