Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că primul caz de hepatită acută severă la un copil, anunțat luni seară, este unul probabil. Simptomele bolii, printre altele icter și insuficiență hepatică, au apărut la o fetiță româncă, de 5 ani, care acum este internată la București. Copila suferă de o formă gravă de hepatită acută, pe care medicii o descriu drept fulminantă, dar care nu are nicio legătură cu alte cazuri depistate în Europa.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: „Este un caz care îndeplinește definiția de caz propusă de Organizația Mondială a Sănătății ca și caz probabil, nu este vorba de un caz confirmat, mai ales că discutăm despre o formă de hepatită care nu are o cauză identificată până în momentul de față. Nu sunt cazuri confirmate pentru că nu cunoaștem cauza, confirmarea înseamnă să cunoști cauza, cazul probabil grupează copii care prezintă hepatită severă, cu transaminaze foarte mari, cu icter, cu insuficiență hepatică, dar atâta timp cât nu cunoaștem cauza nu putem să discutăm despre o confirmare din punctul de vedere al unei cauze, în momentul de față vedem doar consecințele unei posibile infecții, de exemplu hepatita severă.”
Ministrul Sănătății explică la Europa FM că deocamdată nu se poate face o campanie de prevenire a răspândirii acestui nou tip de hepatită:
„-Aveți vreun plan de prevenție?
-Prevenție față de ce? Pentru că, necunoscând cauza, nu ai în momentul de față posibilitatea să te gândești la un plan de prevenție mai ales că acest caz din România este oarecum sporadic, el a fost raportat automat, dacă vreți, către Centrul European de Control al Bolilor și către Organizația Mondială a Sănătății datorită faptului că a apărut la un copil și era însoțit de simptomatologia sau modificările biologice.”.
Cel puţin un copil a murit şi 17 au avut nevoie de transplant de ficat
Potrivit ultimelor date disponibile, cel puţin 169 de cazuri au fost raportate până acum, în 12 ţări. Cel puţin un copil a murit şi 17 au avut nevoie de transplant de ficat.
Potrivit ultimelor date ale OMS, au fost raportate cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută, în 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi în statele Unite.
Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).
”Nu este încă clar dacă a existat o creştere a cazurilor de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul aşteptat, dar nu sunt detectate. Deşi adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în desfăşurare pentru agentul cauzal”, arată OMS, într-un nou comunicat de presă.
Specialiştii au precizat că mulţi dintre pacienţi au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree şi vărsături, precum şi niveluri crescute de enzime hepatice şi icter.
Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar viruşii obişnuiţi care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – nu au fost detectaţi în niciunul dintre aceste cazuri. Regatul Unit a semnalat iniţial OMS, la 5 aprilie, zece cazuri grave de hepatită în Scoţia, după care a semnalat 74 de cazuri, trei zile mai târziu.
