Numărul contractelor de muncă suspendate și reziliate în economia românească, de 1,3 milioane, este foarte mare, chiar dacă Europa ne oferă și exemple mai dure, așa cum este cazul Franței, unde șomajul parțial a atins 10 milioane de salariați. Diferența de talie a celor două economii este însă evidentă, iar șomajul parțial în Franța este diferit de cel tehnic din România.
Este meritoriu faptul că Ministerul Muncii publică zilnic cifrele privind situația contractelor de muncă. Dar, informațiile prezentate oferă doar o clarificare parțială. Pentru că existe și câteva zone cu informații incomplete.
Concret, ieri, erau 1.025.188 de contracte suspendate și 245.462 de contracte care au fost reziliate. Interesantă este, însă, structura acestor contracte. Numărul cel mai mare de contracte suspendate vine din domeniul industriei prelucrătoare, aproximativ 327.000, urmat de sectorul comerțului, aproximativ 188.000 de contracte și abia pe poziția a treia se află serviciile hoteliere și restaurantele, cu un număr de aproximativ 111.000 de contracte suspendate.
Prima surpriză este că la capitolul șomaj tehnic industria este mult mai lovită decât, de exemplu, zona de hoteluri și restaurante, un domeniu despre care s-a vorbit foarte mult că este puternic atins de criză.
Impactul crizei asupra industriei este foarte ridicat. În acest moment, din industrie se află în șomaj tehnic sau au contracte reziliate aproximativ 370.000 de angajați, dintr-un total de 1,7 milioane de salariați, ceea ce înseamnă că unul din cinci angajați din sectorul industrial se află în dificultate. Totodată, aceste cifre ne arată că nu doar industria auto din România a oprit, pentru o perioadă, „motoarele”, ci și alte sectoare, obligate de scăderea comenzilor și de dificultățile de transport și aprovizionare.
Prin comparație, domeniul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor, despre care se vorbește foarte des că este afectat, cu 112.000 din angajați aflați în șomaj tehnic este, totuși, destul de departe de impactul pe care l-a cunoscut industria.
În fine, comerțul, cu aproximativ 235.000 de angajați aflați în șomaj tehnic sau cu contracte de muncă reziliate din totalul de 1,2 milioane de salariați, este, de asemenea, un sector puternic atins de criză. Proporția este egală cu sectorul industrial. Dacă avem în vedere că marile rețele de magazine funcționează, procentajul de lucrători din comerț cu contracte suspendate este surprinzător de mare, informează rfi.ro.
În concluzie, în pofida imaginii publice, sectorul cel mai lovit de criză este industria. Este un semnal îngrijorător, pentru că sectorul industrial este esențial pentru economia românească. Nu doar prin prisma numărului de salariați, ci și prin ponderea pe care o are industria în economie. Iar reluarea activității industriale este complicată, pentru că există o dependență de cererea europeană.
De asemenea, putem bănui, prin prisma domeniilor afectate, că marea majoritate a angajaților cu contracte de muncă suspendate aveau salarii mici sau chiar minime, dar astfel de informații nu sunt publice.
Acestea sunt cifrele din sectorul privat. Din păcate, în ceea ce privește administrația publică există foarte puțin date spre deloc. Nu știm, la această oră, câți funcționari publici lucrează prin telemuncă, așa după cum afirmă ministrul finanțelor, câți se află în concedii sau au un program redus. De fapt, nu știm câți bugetari lucrează efectiv și de unde. Practic, salariații din mediul privat se află în bătaia crizei, în timp ce o parte din angajații din sectorul public s-a adăpostit fiecare pe unde a putut.
