România este îngrijorată de rezultatul negocierilor dintre Președinția finlandeză a Consiliului UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, asupra pachetului legislativ Mobilitate I, a anunțat Ministerul Transporturilor, printr-un comunicat de presă, citat de b1.ro.
„În forma actuală, prevederile acestui Pachet de inițiative Mobilitate I vor avea un impact sever asupra transportatorilor români, a economiei naționale și europene și a climei, din perspectiva emisiilor de CO2 din transportul rutier. Sunt aspecte ce nu sunt corect reglementate, astfel încât Pachetul Mobilitate I să prevadă măsuri echitabile tuturor transportatorilor din Europa. Trebuie accentuată nevoia de unitate pe piața europeană și nu de diviziune între statele periferice din punct de vedere geografic si cele din centrul Europei.
Noile reglementări ar trebui să respecte libertățile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană și piața unică, dar și obiectivele principale pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității rutiere, dar și a mărfurilor și a celor implicați în acest sector, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ pentru concurență loială în transporturi, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi.
Suntem dezamăgiți, pentru că în locul acestor obiective, atinse doar parțial, se prefigurează o distorsionare a principiilor de funcționare a Uniunii Europene, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare europene, fragmentarea pieței transporturilor și creșterea netă a emisiilor din transporturi”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
Pachetul legislativ Mobilitate I s-a aflat, pe durata mandatului Președinției finlandeze a Consiliului UE, în faza de negociere în cadrul trialogurilor între Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană, încercându-se obținerea unui acord final pe acest dosar. De la începutul negocierilor, la nivelul Consiliului și până în prezent, poziția României pe acest pachet legislativ a fost una clară, coerentă, fermă și constructivă, care a urmărit protejarea intereselor transportatorilor români pe piața transporturilor rutiere din Uniunea Europeană și identificarea unor soluții echilibrate și echitabile în cadrul negocierilor, arată același comunicat.
Potrivit sursei citate, poziția României în cadrul negocierilor a avut la bază următoarele obiective generale și principii fundamentale:
– modificările legislației în vigoare ar trebui să vizeze soluționarea problemelor identificate prin stabilirea unor reguli clare, simple, coerente, care să permită o aplicare eficientă, unitară și nediscriminatorie în Satele Membre;
– modificările propuse ar trebui să respecte principiile subsidiarității și proporționalității, drepturile fundamentale la liberă circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, să contribuie la îmbunătățirea funcționării Pieței Unice, nu să determine o fragmentare a acesteia;
– în același timp, noile reglementări ar trebui să respecte obiectivele fundamentale stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității mărfurilor și a celor implicați în acest sector, creșterea nivelului de siguranță rutieră, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ necesar pentru desfășurarea operațiunilor de transport rutier în condiții de concurență loială, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi etc.;
– noile reguli ar trebui să asigure deschiderea treptată a pieței, nu să introducă bariere suplimentare de acces la piață, să nu conducă la creșterea nejustificată a sarcinilor administrative și financiare pentru întreprinderi și autoritățile de control;
– necesitatea de clarificare a unor prevederi actuale nu trebuie să ducă la supra-reglementare.
România a susținut necesitatea unor dezbateri suplimentare pe marginea aspectelor sensibile din pachet și eliminarea tuturor incertitudinilor tehnice și juridice legate de aplicarea noilor reguli. În aceste condiții, România a exprimat rezerva negativă față de acordarea mandatului de negociere pentru Președinția finlandeze, pentru trialogul din 11 decembrie 2019 cu Parlamentul European și Comisia Europeană, conchide comunicatul.
