Experţii Curţii de Conturi a României au constatat, în cadrul unui audit complex efectuat la ANAF, că nivelul conformării voluntare la plata obligaţiilor fiscale este unul scăzut comparativ cu cel înregistrat de celelalte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce pune o presiune extrem de mare pe ANAF, întrucât pentru aproximativ 15% din sumele care ar trebui încasate, organele fiscale trebuie să aplice procedurile de colectare. De aceea, spun auditorii, este extrem de importantă capacitatea de reacţie a ANAF în realizarea tuturor procedurilor necesare reducerii arieratelor care, în prezent, se situează la niveluri foarte ridicate.
Firmele, cea mai mare pondere în arierate
În activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor pentru ANAF, arieratele reprezintă obligaţii fiscale datorate (debite principale şi accesorii), exigibile şi neplătite de contribuabili până la termenele prevăzute de lege.
În perioada 2015-2017, arieratele totale, înregistrate atât de persoanele juridice, cât şi de persoanele fizice, au avut un trend crescător.
Astfel, dacă în anul 2015 valoarea arieratelor totale era de 92.802,70 milioane lei, valoarea acestora a crescut în anul 2017 la 100.243,48 milioane lei, înregistrând, astfel, o creştere cu 8,02%. Ponderea cea mai mare în structura arieratelor o deţin arieratele nerecuperabile ale persoanelor juridice, adică obligaţii fiscale neachitate de agenţii economici aflaţi într-una dintre următoarele situaţii: – arierate pentru care a fost suspendată executarea silită dispusă de instanţa judecătorească prin deschiderea procedurii insolvenţei, prin instituirea administrării speciale sau prin suspendarea popririi, conform Codului de procedură fiscală; – arierate pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate, fără venituri sau bunuri urmăribile; – arierate amânate la plată în vederea scutirii.
Arieratele persoanelor juridice au o pondere reprezentativă în totalul arieratelor, acestea depăşind 96% din totalul arieratelor.
Cresc arieratele nerecuperabile
În cadrul arieratelor persoanelor juridice, arieratele recuperabile au o tendinţă de descreştere, în timp ce arieratele nerecuperabile au o tendinţă de creştere. Arieratele recuperabile au scăzut de la valoarea de 19.941,70 milioane lei, înregistrată în anul 2015, la 19.222,20 milioane lei în 2016, la 14.516,70 milioane lei în anul 2017, scăderea acestora fiind de 24,48% comparativ cu anul precedent, ceea ce denotă un efort susţinut al organelor fiscale pentru încasarea acestor sume.
Arieratele nerecuperabile au crescut cu 6,28% în anul 2016 faţă de 2015, iar în 2017, cu 11,46% faţă de 2016.
Acelaşi trend, crescător la arieratele nerecuperabile şi descrescător la arieratele recuperabile, se observă şi în cazul arieratelor persoanelor fizice.
Bucureşti şi Timişoara, adio bani de recuperat
Cel mai important volum de arierate nerecuperabile se înregistrează în cazul DGRFP Bucureşti, reprezentând 25,2% din totalul arieratelor nerecuperabile, urmată de DGRFP Timişoara. Evoluţia arieratelor totale recuperabile în perioada 2015-2017 are o tendinţă de scădere în cea mare parte a regiunilor, astfel încât, în anul 2017, nivelul arieratelor recuperabile nu a atins nivelul anului 2016.
Companiile de stat produc uriaşe arierate nerecuperabile
În ceea ce priveşte clasificarea contribuabililor în funcţie de forma de participaţie a statului la capitalul social, din volumul total al arieratelor înregistrate în cazul persoanelor juridice în sumă de 96.876,2 milioane lei, se constată că: – 15% din creanţele fiscale ale ANAF sunt înregistrate de agenţi economici cu capital de stat (14.505,3 milioane lei). Ca pondere în totalul arieratelor înregistrate de societăţile cu capital de stat, suma de 604 milioane lei reprezintă arierate recuperabile, respectiv 4,25%, iar aproximativ 13.901,3 milioane lei intră în categoria de arierate nerecuperabile, reprezentând 95,8%; – 85% din totalul arieratelor persoanelor juridice din evidenţele ANAF provin de la contribuabili cu capital privat (82.370,9 milioane lei). Dintre acestea sunt recuperabile aproximativ 13.912,7 milioane lei, diferenţa de 68.458,2 milioane lei intră în categoria nerecuperabile. Din totalul arieratelor înregistrate de persoanele juridice, 85% reprezintă arierate nerecuperabile (în principal ale firmelor aflate în insolvenţă/faliment), iar din acestea, 85,4% sunt cu vechime peste 1 an, iar 14,6% (aproximativ 12.053,8 milioane lei) sunt arierate nerecuperabile înregistrate în cursul anului 2017.
Astfel, arieratele recuperabile ale persoanelor juridice, care totalizau la 31.12.2017 circa 14.516,7 milioane lei (15% din totalul arieratelor înregistrate de PJ), se pot clasifica astfel: arierate certe – reprezentând 7,8% din totalul arieratelor persoanelor juridice, în sumă de 96.876,18 milioane lei,Ø respectiv circa 7.598,7 milioane lei; arierate incerte – aproximativ 7,1% din totalul arieratelor persoanelor juridice, care însumează circa 6.918 milioane lei,Ø reprezentând: – creanţele contribuabililor, pentru care organele fiscale au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă (până la deschiderea efectivă a acesteia) – aproximativ 1.447,8 milioane lei, respectiv 1,5% din total arierate PJ; – creanţele contribuabililor, stabilite prin estimarea bazei de impunere de către organele de inspecţie fiscală – aproximativ 466,4 milioane lei, respectiv 0,5% din total arierate PJ; – creanţele stabilite prin acte administrativ-fiscale, pentru care s-a formulat contestaţie – aproximativ 1.517,4 milioane lei, reprezentând 1,6% din total arierate PJ; – creanţele agenţilor economici, pe care organele fiscale i-au declarat contribuabili inactivi – aproximativ 3.428,8 milioane lei (3,5% din total arierate PJ); 177 – creanţele agenţilor economici, stabilite prin emiterea deciziilor de impunere din oficiu – aproximativ 57,6 milioane lei (0,1% din total arierate PJ).
România, pe ultimul loc în Europa la recuperări arierate
Este necesar însă un efort susţinut pentru realizarea unui nivel mult mai ridicat al gradului de colectare, întrucât în numeroase studii de specialitate se menţionează faptul că în cazul ţării noastre există o diferenţă majoră faţă de potenţialul realizabil al veniturilor bugetare. Astfel, nivelul ridicat al evaziunii fiscale şi al arieratelor nerecuperabile situează România pe ultimele locuri în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene în privinţa procentului veniturilor Bugetului general consolidat în PIB. Media statelor membre se situează la peste 40% din PIB, iar, în cazul ţării noastre, nivelul calculat pentru anul 2017 este de sub 30%.
