Sistemul de educație din România nu oferă egalitate de șanse tuturor studenților care își doresc să termine o facultate și devine din ce în ce mai scump și mai inaccesibil tinerilor din medii sărace. La nivel european, România este pe ultimul loc în privința absolvenților de studii superioare, în categoria tinerilor cu vârsta între 30 și 34 de ani, iar această statistică tinde să scadă. Sistemul universitar nu este accesibil și nici atractiv pentru tinerii români.
La nivelul UE, în 2019, 40,3% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 34 de ani erau absolvenți de studii superioare, în timp ce în România procentul era de 25,8. România se clasează pe ultimul loc în acest top, ceea ce ne arată incapacitatea sistemului universitar. Procentul din 2019 este în scădere față de 2017, când România avea 26% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 34 de ani cu studii superioare.
Totodată, este în scădere și numărul total al studenților. Dacă în 2010 erau 800.000 de studenți înscriși în universitățile din România, în anul universitar 2018-2019 s-a atins cel mai mic număr de studenți din ultimii 20 de ani, fiind înscriși aproape 400.000 de studenți. Doi ani mai târziu, în 2020, numărul studenților înscriși în universități a crescut la 540.000, deoarece generația liceenilor din 2020 a fost cea mai numeroasă din ultimii 5 ani.
Universitățile: taxe mari, burse mici, locuri puține în cămine
Universitățile din România nu mai sunt atractive pentru tinerii români, mai ales pentru cei care provin din familii bogate și își permit să plătească studiile în străinătate. Tot mai mulți tineri aleg să studieze în străinătate deoarece sunt alungați și de lipsa condițiilor din universitățile române.
Dar cea mai mare problemă a sistemului universitar este chiar lipsa egalității de șanse. Sistemul din România este construit pe o competiție falsă și o cursă după cele mai mari note, nu pleacă de la ideea că toți tinerii trebuie să aibă acces egal la educație și posibilitatea de a studia, indiferent din mediul din care provin sau notele obținute. Accesul la studii superioare nu trebuie să fie doar pentru studenții cu bani sau cei cu note de 10. Inclusiv studenții cu note de 7 sau 6 au dreptul la studii superioare și trebuie ajutați să obțină o diplomă de licență.
România are un sistem universitar care oferă atât locuri la buget, cât și la taxe. Dar locurile la buget sunt mult mai puține și sunt ocupate de studenții cu mediile cele mai mari la admitere. Astfel, dacă un tânăr dintr-o familie săracă are media 8,5 și nu prinde un loc la buget este nevoit să renunțe la facultate deoarece nu are posibilitatea să plătească taxa care este între 3.500 și 4.000 de lei, la Universitatea București. La Universitatea de Medicină din București, taxele pentru licență ajung la 9.000 de lei pe an.
La Universitatea Politehnica, mai puțin de jumătate din numărul total de locuri era finanțat din bugetul de stat. La Universitatea Babeș-Bolyai, în anul 2020-2021, au fost scoase la concurs 4.875 de locuri din bugetul de stat și 10.000 de locuri la taxă. În același an universitar, Universitatea București a oferit doar 4.415 locuri plătite din bugetul de stat, dar universitatea nu a precizat și câte locuri are în total. În schimb, circa 33.000 de tineri s-au înscris în 2020 la programele de licență oferite de Universitatea București, ceea ce înseamnă 7,68 de candidați pe un loc bugetat.
Taxele de la Universitatea București sunt de aproape 3 ori mai mari decât salariul minim net. În Franța, studenții de la licență plătesc 262 de Euro pe an. În Germania, taxele variază între 50 și 75 de Euro pe an pentru toți studenții.
În privința burselor, România este unul dintre statele europene care oferă un număr mic de burse, mai ales sociale. Valoarea bursei sociale a crescut de la 580 de lei la 700 de lei, dar problema este că bugetul de burse nu a crescut, ceea ce înseamnă că s-a redus numărul beneficiarilor de burse sociale, o recunoaște chiar Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației. Bursa socială nu poate fi cumulată cu bursa de merit.
Guvernul PNL-USRPLUS-UDMR a eliminat călătoriile gratuite cu trenul pentru studenți, oferindu-le doar o reducere de 50%. Astfel, educația în România devine mult mai scumpă pentru studenții care trebuie să folosească trenul.
Studenții nu beneficiază nici măcar de locuri suficiente în cămine, chiar dacă majoritatea căminelor sunt insalubre, fără un minim de condiții decente. Universitatea București dispune de 5.274 de locuri de cazare în cele 18 cămine, deși are un număr de peste 33.000 de studenți. Adică peste 80% dintre studenți sunt nevoiți să-și plătească din propriul buzunar o chirie în București care începe de la 250 de Euro. Cum ar putea un student dintr-o familie cu venitul minim, cu o bursă socială de 700 de lei, să plătească o chirie în București și să se hrănească? O astfel de situație poate determina un student să renunțe la facultate.
Prețurile în căminele studențești diferă în funcție de locul la buget sau la taxă. Pentru un student care studiază pe un loc fără taxă, prețul în cămin este între 140 și 160 de lei. Pentru un student care plătește taxă de școlarizare la facultate, prețul în cămin este între 240 și 280 de lei. Nici locurile în cămine nu sunt oferite astfel încât să-i ajute pe studenții care provin din familii cu venituri foarte mici.
Subfinanțarea sistemului de educație
Președintele Klaus Iohannis are o obsesie cu „România educată”, dar la cum arată situația din țara noastră, se poate vorbi despre România needucată. Sistemul de educație românesc are nevoie de investiții masive, care trebuie să vină atât de la bugetul statului, cât și din fondurile europene.
Guvernul trebuie să facă efortul să crească bugetul pentru sistemul de învățământ din România. Chiar dacă bugetul din 2021 a crescut comparativ cu 2020, România este departe de acel 6% din PIB pentru sistemul de învățământ, cât prevede legea educației. De multe ori, creșterile bugetului sistemului de educație sunt generate de creșterea salariilor profesorilor, nu de îmbunătățirea condițiilor din școli, universități sau cămine. România rămâne pe penultimul loc în UE la procentul din PIB alocat sistemului de învățământ.
Serios? ” Inclusiv studenții cu note de 7 sau 6 au dreptul la studii superioare și trebuie ajutați să obțină o diplomă de licență.”
De unde aceasta conceptie? Nota de 6 in liceu nu iti da niciun drept si nicio capabilitate sa ocupi un loc la facultate prin concurs. Mai terminati-va cu studiile acestea superioare, ca suntem satuli de inflatie de diplome folositoare ca o hartie igienica. La munca, o scoala profesionala post-liceala este suficienta. Dar asta nu este „studiu superior”.