România, țara cu cei mai puțini tineri licențiați din UE. Anton Hadăr: Noi, profesorii, ne întrebăm cui mai predăm, dacă nu mai avem elevi care să ia bacalaureatul

Contactat de PS News, profesorul universitar  și președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, susține că principalele motive pentru care România se află pe ultimul loc în UE la procentul celor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare sunt: ”abandonul universitar, procentul de promovare scăzut în rândul tinerilor care susțin examenul de bacalaureat, plecatul la muncă sau la studii în afara României”.

„Suntem departe de media europeană, dar nici nu ne putem propune o țintă pe care să o atingem cu orice preț, pentru că atunci când am avut foarte mulți studenți, unii dintre ei au fost pregătiți destul de sumar, fără să dobândească pe parcursul studiilor universitare mari competențe. Aici mă refer la acea perioadă tristă în care noi doar am dat diplome, dar nu am făcut și calitate foarte mare. Ar fi bine să creștem de la an la an și să avem cât mai mulți absolvenți cu diplomă de licență, dar trebuie să o facem cu cumpătare și promovând calitatea. 

Pe de altă parte, în anii care urmează nu cred că vom fi în stare să recuperăm prea mult din acest decalaj, din cauza faptului că avem tot mai puțini absolvenți cu diplomă de bacalaureat, deci va fi mai greu să ne apropiem de această țină a Uniunii Europene. Cauzele le știm cu toții: mulți tineri nu sunt în stare să ia bacalaureatul, iar unii dintre ei, chiar dacă și-au luat bacalaureatul, se duc direct să muncească.

Nu mai vorbesc despre competivitatea europeană în ceea ce privește școlarizarea în învățământul superior. Ofertele europene și cele mondiale sunt mult prea generoase cu programele de studiu, tot mai atractive, iar noi avem 130.000 de tineri care vor da bacalaureatul și, potrivit rezultatelor de anul trecut, cel mult 70% iau bacalaureatul, adică undeva la 100.000. Dacă luăm în calcul faptul că 62.000 de locuri sunt la stat fără plată, încă 30.000 la stat cu plată și 30.000 la învățământul privat, vedem că sunt peste 120.000 de locuri oferite tinerilor pentru studiile de licență, dar dacă noi vom avea cel mult 100.000 de tineri n-avem cum să creștem de la an la an. Aici sunt probleme multe”, spune Hadăr.

În continuare, acesta a explicat cum ar putea crește procentul celor cu studii superioare finalizate.

„În primul rând, pentru a crește acest procent al tinerilor care își finalizează studiile superioare ar trebui să avem de unde să selectăm mai mulți tineri, însă când nu ai de unde selecta, nu ai cum să crești acest procent.

Trebuie să luăm în calcul și abandonul universitar care este foarte mare. În multe locuri după primul an de studiu, un sfert dintre ei părăsesc universitate, spun că nu le place, că e prea greu, se angajează.

Dacă mergem pe principiul calității este clar că termină tot mai puțini tineri studiile universitare. Avem locuri în România în care termină doar jumătate dintre studenții înscriși programul de studiu. Asta înseamnă și calitate pentru că profesorii nu permit studenților să treacă doar de dragul de a crește numărul absolvenților. Nu avem o obligație în acest sens, ci avem o țintă pe care trebuie să o îmbunătățim natural, nu artificial.

Nu ne putem propune o țintă imediată de creștere fulminantă, pentru că nu avem de unde școlariza. Noi, pentru a exista ca universități, trebuie să ne gândim foarte mult și la internaționalizarea învățământului, care în ultima vreme s-a dovedit a fi o sursă bună de venituri pentru universități și trebuie să ne luptăm pe această piață concurențială pentru a-i atrage spre România. Noi nu avem taxe foarte mari și s-a constatat că putem în acest fel să suplinim deficitul de finanțare de la buget. Acest lucru nu înseamnă, însă, că va duce la creșterea acelui procent despre care vorbim noi, pentru că ei vor figura ca studenți străini.

Noi, profesorii, ne întrebăm cui mai predăm dacă nu mai avem elevi care să ia bacalaureatul. Înainte bacalaureatul se lua foarte ușor pentru că nu erau camerele de supraveghere, dar la ce să le dăm diploma dacă unii dintre ei nu sunt în stare să facă niște lucruri elementare. Diplomele se dau în urma dobândirii unor competențe și trebuie să avem și tineri care își doresc să își continue studiile”, conchide Anton Hadăr.

În 2020, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată Eurostat. Statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a proporției.