Românii, cei mai săraci din Europa? Hossu: Ponderea mare a cheltuielilor pentru alimentație, semn de sărăcie EXCLUSIV

Cheltuielile unei gospodării din România s-au îndreptat anul trecut către ”alimente și bături răcoritoare” în proporție de 27,8%, arată o statistică publicată marți de Eurostat.
Astfel, românii au, între ceilalți europeni, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru alimente din total, în condițiile în care media europeană este 12,2%. Ei sunt urmați de lituanieini, cu 21,6%, estonieni, cu 20,3% și bulgari, cu 19,2% pondere a cheltuielilor pentru alimente din total.
În țările dezvoltate, acest procent se află sub 10%.
Mai mult decât atât: în timp ce, pe media UE, cheltuielile pentru alimente ocupă locul trei, în structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, fiind devansate de cheltuielile pentru locuință, utilități și combustibili, respectiv cheltuielile pentru transport, românii dau cei mai mulți bani pe mâncare.
Astfel, dacă 27,8% din totalul cheltuielilor se duc spre cumpărarare de alimente, doar 22,5% merg către facturile de utilități, casă și combustibili, repectiv 11,2% la transportul persoanelor.
”Procentul mare din venituri pe care românii îl plătesc pe mâncare indică nivelul scăzut al salariilor, în condițiile în care prețul la mâncare este în mare parte aliniat la prețurile din vest. Prin urmare, ponderea este mare raportată la nivelul câștigurilor de la noi”, a declarat, pentru PSNews, Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS ”Cartel Alfa”.
”Românii mănâncă cam tot atât cât englezii sau nemții, sau chiar mai puțin din comerț, dacă luăm în calcul faptul că și consumul din gospodăriile proprii este mai mare la noi. Doar că la sfârșit de lună, englezului sau neamțului îi rămân mai mulți bani.
Dacă ne uităm la coșul minim pentru un trai decent, a cărui valoare este de 2552 lei pentru o persoană, vedem că majoritatea populației nu poate acoperi aceste costuri din salarii. Cu cât structura cheltuielilor unei familii cuprinde într-o proporție mai mare asigurarea alimentației, cu atât vorbim despre un nivel mai ridicat de sărăcie”, a adăugat el.
”Este necesară o politică susținută de convergență salarială, nu doar prin creșterea salariului minim, ci prin modificarea legislației muncii și deblocarea negocierilor colective și printr-o impozitare progresivă, care să distribuie presiunea fiscală mai echitabil, nu doar pe micul contribuabil”, a mai spus liderul sindical.