Invitat în studioul Puterea Știrilor, vicepreședintele PNL Robert Sighiartău a anunțat ce prevede proiectul de lege inițiat de acesta împreună cu un alt liberal, Adrian Cozma, privind înlesnirea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din provinciile istorice ale României. Cred că ar trebui să le facem acest privilegiu, să aibă cât mai repede cetățenie română și să se bucure de drepturile europene și, implicit, ale României, a afirmat Robert Sighiartău.
Vicepreședintele PNL a declarat că proiectul de lege prevede și reducerea termenelor de acordare a cetățeniei pentru cei care locuiesc în Europa și lucrează în România, dar cuprinde și alte propuneri de înlesnire a obținerii cetățeniei române, inclusiv pentru cei care și-au pierdut cetățenia prin decretul lui Ceaușescu.
Robert Sighiartău a mai afirmat că ideea amendării Legii cetățeniei i-a venit după o vizită recentă în Ucraina la comunitățile românești de acolo, care i-au semnalat faptul că nu au reușit să-și redobândească cetățenia romană nici până în prezent.
„Acest proiect prevede înlesnirea acordării cetățenie române etnicilor români din fostele provincii istorice, fie că vorbim de Timok, Bucovina de Nord, etnicii români din Ucraina, fie că vorbim de alți etnici români care se află în preajma granițelor României. Din păcate, de-a lungul timpului statul nu a acordat atenție mult prea mare acestor fii ai României și cred că e important, mai ales în contextul dat, în care foarte mulți refugiați ucraineni – printre ei și etnici români – vin în România. Cred că ar trebui să le facem acest privilegiu, să aibă cât mai repede cetățenie română și să se bucure de drepturile europene și, implicit, ale României.
În același timp, tot în cadrul proiectului, am redus termenele de acordare a cetățeniei pentru cei care locuiesc în Europa și lucrează în România. Dacă lucrezi timp de doi ani de zile în România poți să beneficiezi de cetățenie română. Mai este un aspect extrem de important: după sau înainte de 1989 au fost mai mulți care au plecat, fraudulos la acel moment, din România spre țări occidentale, SUA și prin decretul lui Ceaușescu au rămas fără cetățenie. La fel, și spre ei ne îndreptăm. Am avut mai multe situații, inclusiv din America, prin care nu și-au putut recupera cetățenia și își doreau să redevină cetățeni români, fie că voiau să investească, că s-ar fi mutat aici pentru o perioadă de timp. Și la ei ne referim în acest proiect de lege pentru că ne dorim să creștem această națiune, și numeric, dar trebuie reparate și niște lucruri din punct de vedere moral. Cred că este un moment oportun”, a declarat Robert Sighiartău, la Puterea Știrilor.
Principalele modificări legislative:
Cetăţenia română va putea fi solicitată de cetăţeni străini, ai statelor vecine, care au avut încheiat contract individual de muncă, cu normă întreagă, cu angajatori de pe teritoriul României, pentru o perioadă cumulativă de minim 2 ani;
Cetăţenia română poate fi solicitată de românii din vechile provincii istorice ale României dacă demonstrează prin actele de stare civilă ale părinţilor sau bunicilor lor că aceştia au fost în trecut cetăţeni români;
Mai poate solicita cetăţenia română şi cetăţeanul din statele vecine ţării noastre care domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 5 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 2,5 ani de la data căsătoriei;
Rigorile de acordare a cetăţeniei române rămân, în cea mai mare parte, neschimbate – cunoaşte limba şi cultura română, dovedeşte loialitate faţă de statul român, are mijloace de trai asigurate în România, nu are antecedente penale şi are un comportament social normal;
Se elimină avizul de angajare pentru cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă;
Este eliminată obligativitatea vizelor pentru muncă pentru cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia, pentru o perioadă de maximum 90 de zile.
Amintim că în anii ’80, România devenise un teritoriu închis. Orice încercare de a evada atrăgea consecinţe dezastruoase pentru individ şi familia lui. Închisoare până la trei ani, conform legii. S-au dat însă şi pedepse mult mai mari, considerându-se că prin gestul comis autorităţile au fost lezate. Decretul 678 privind regimul de pază al frontierei de stat ţinea poporul la minimum doi kilometri distanţă de aceste puncte. Puteai sta în zona de lângă graniţa doar cu aprobare, cerută cu 24 de ore înainte.
Şi totuşi, foamea, frigul şi sărăcia erau de nesuportat. Zeci de mii de români au riscat totul, forţând frontierele. Cei prinşi au fost arestaţi, bătuţi, umiliţi în public, judecaţi şi trimişi în închisori de maximă securitate.
Doar în 1989, au încercat să treacă ilegal graniţele 50.000 de oameni. Între 1969 și 1990, se estimează că o sută de mii de români au reuşit să obţină azil în Vest. Mulți plecau cu acte, în interes de serviciu, dar nu se mai întorceau, deşi acasă îi aşteptau familiile.
