Să se închidă sau nu Spitalul de Arşi? Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a oferit, joi seară, o reacţie vehementă la cea mai recentă problemă din sistemul românesc de sănătate.
Prim-vicepreşedintele PNL a fost invitat al emisiunii „Dosar de politician”, realizată de Silviu Mănăstire la B1 TV.
Politicianul a făcut un bilanţ sumbru al României europene din secolul XXI, unde în rana deschisă a unui om se formează larve de muşte (precum la Spitalul de Arşi din Bucureşti).
Întrebat cât trebuie să stea un om cu un pansament pe o plagă arsă, până când ouăle muştelor devin larve, Cristian Buşoi a răspuns: „Trebuie să stea o perioadă îndeajuns de îndelungată, încât să trezească revolta – pe bună dreptate – a tuturor şi vă înţeleg şi vă împărtăşesc starea din această seară, mai ales că, în aceste zile, s-a devoalat o Românie care nu seamănă cu o Românie europeană a secolului XXI. Sunt aceste chestiuni din sistemul de sănătate – e cazul de la Argeş (înfiorător), cu zeci de oameni ţinuţi în sclavie, în condiţiile în care nimeni din jurul acelei gospodării pare a nu fi ştiut nimic, în frunte cu primarul localităţii şi sigur: multe alte drame care se întâmplă şi care parcă, în aceste zile, au fost mai numeroase”.
Revenind la cazul concret al Spitalului de Arşi, Buşoi a identificat „o problemă foarte serioasă, sistemică, care nu a fost rezolvată şi care ţine de nişte standarde la care trebuia să fie adusă poate singura unitate specializată întru totul în cazuri atât de dificile şi de sensibile”.
„Pentru că o persoană care suferă o arsură – mai ales cu arsuri grave, cu un grad mare, ca şi proporţie, ca şi procent pe suprafaţa corpului – este o persoană extrem de vulnerabilă. Or, un astfel de spital ar fi trebuit să fie o prioritate şi ar fi trebuit să fie condiţii nu doar să nu ne trezim cu larve şi muşte, ci condiţii cu adevărat normale pentru o ţară europeană. Şi, din acest punct de vedere, în mod clar, există nenumărate argumente de a închide acest spital, chiar dacă pui în balanţă faptul că nu ai, în acest moment, o alternativă imediată. S-a văzut la Colectiv, se vede şi astăzi: din păcate, între cele două momente, nu s-a făcut mare lucru. Şi sigur că e chestiunea aceasta revoltătoare, care e legată de prima, dar care ţine şi de lipsa bunului-simţ şi de nepăsarea unor oameni care, înainte de a îşi face datoria pentru că sunt plătiţi (atât cât sunt: puţin în România, dar au ales să facă acest lucru)… şi nu mă refer la medici; mă refer uneori la alte persoane care ar trebui să se ocupe de un spital. Pentru că un geam spart care trebuia înlocuit era treaba omului de administraţie şi a managerului. Pansamentele erau treaba unei infirmiere sau a unei asistente. Or, lucrurile acestea sunt cu adevărat revoltătoare şi nu pot fi tolerate în continuare în sistemul de sănătate din România”, a continuat eurodeputatul.
În acelaşi context, preşedintele PNL Bucureşti a vorbit despre comisia de acreditare a spitalelor şi despre situaţia dramatică a anului 2010, când 61 de spitale au fost închise de către guvernul Emil Boc.
„Există o comisie de acreditare. Sigur că ei acreditează pe ce le spune legea să acrediteze şi legea nu le permite foarte uşor să închidă un spital în România. Mai mult decât atât: vă aduceţi aminte de o măsură pe care eu o consider încă neinspirată, din anii 2010, în care au fost închise nişte spitale, pe considerente economice (cele mai multe) şi care a fost o măsură proastă, pentru că a privat de asistenţă medicală populaţii aflate în medii defavorizate – în medii rurale, în urbanul mic… O soluţie ar fi fost aceea de a le transforma în secţii ale unui spital judeţean sau ale unui spital clinic. Ai fi redus din cheltuieli (că nu-ţi trebuiau contabili, administratori, peronal şi tot felul de astfel de persoane care puteau fi suplinite de cei din spitalul regional / judeţean), dar, în schimb, lăsai acolo medici şi asistente, pentru a le da o mână de ajutor pacienţilor. Deci foarte complicat este să închidem spitale în acest moment în România”, a mai spus Cristian Buşoi.
