Vezi mai jos şapte soluţii propuse de către europarlamentarul PNL Cristian Buşoi pentru fluidizarea traficului din Bucureşti, aşa cum sunt ele prezentate într-un comunicat trimis, miercuri, PSnews.ro.
„Circa 1,2 milioane de bucureșteni, atât cât totalizează populația activă a orașului, sunt nevoiți să înfrunte zilnic problemele de trafic pentru a produce un sfert din PIB-ul României. Administrația pesedista a lăsat o Capitală sufocată de lucrările neterminate la infrastructură, aglomerație, blocaje, insuficiența parcărilor, un transport în comun murdar și prost gestionat.
Pentru a le reda bucureștenilor libertatea de mișcare, propun șapte puncte pentru a facilita o deplasare mai bună în cadrul orașului:
1. Realizarea de urgență, împreună cu Guvernul României, a centurii ocolitoare a Capitalei care reprezintă de mai mulți ani un punct nevralgic pentru administraţia locală. Traficul intens și timpul de staționare mare pe benzile existente ale centurii actuale îi determină pe șoferi să traverseze orașul prin centru, lucru care sporește aglomerația. O centură realizată în regim de autostradă garantează un trafic mai redus pe străzile și bulevardele din Capitală.
2. Creșterea numărului stațiilor de metrou și urgentarea liniei către Aeroport. Ultimul termen avansat, anul 2021, este nesatisfăcător. Metrorex se află în subordinea Guvernului, dar primarul general nu poate și nu are voie să stea cu mâinile în sân. Este nevoie de o regândire, în parteneriat cu Guvernul, a staţiilor de metrou, astfel încât acest mijloc de transport să aibă stații mai frecvente și să se extindă într-un ritm mai alert. La Paris, metroul are 245 de stații răspândite pe o suprafață de doar 87 km2, în timp ce metroul din București acoperă, cu doar 51 de stații, o suprafață de 5 ori mai mare. În concluzie, este nevoie de stații mai dese care să deservească toate cartierele Capitalei.
3. Finalizarea lucrărilor de infrastructură deja începute. Astfel, vor fi fluidizate zonele blocate de lucrări și se va realiza o coerență a actului de administrație locală. Capitala noastră s-a transformat într-un șantier din cauza faptului că termenele de execuţie nu au fost respectate. Această meteahnă a lucrului făcut de mântuială trebuie să înceteze! Trebuie începute și finalizate lucrări noi de infrastructură, închiderea inelului median, pasaje, lucrări mari de infrastructură.
4. Modernizarea transportului public. Transportul public trebuie modernizat astfel încât să fie atractiv pentru bucureșteni, iar aceștia să se simtă stimulați să renunțe la deplasarea cu mașina personală la serviciu. Creşterea numărului de autobuze, tramvaie și troilebuze este o măsură non-negociabilă pentru un transport în comun eficient. Trebuie implementat un sistem de panotaj care să indice timpul rămas până la venirea următorului autobuz, tramvai sau troilebuz, soluţie adoptată de mai multe capitale europene.
5. Măsuri de fluidizare. Crearea de benzi unice pentru RATB este singura metodă prin care poate fi asigurată frecvența și predictibilitatea mijloacelor de transport în comun. Fluidizarea traficul se poate realiza și prin introducerea de sensuri giratorii în intersecțiile de pe străzile secundare. Orașe importante ale României, precum Brașov și Sibiu, au experimentat acest sistem și au avut rezultate eficiente. În plus, trebuie repus în funcţiune și extins sistemul computerizat de management al traficului, care să asigure sincronizarea inteligentă a semafoarelor în funcție de condițiile de trafic pe fiecare sens de mers.
6. Elaborarea unei strategii menite să încurajeze transportul alternativ, în defavoarea mașinilor personale. Prin metode fiscale, companiile private pot încuraja angajații să își răsplătească angajații care nu vin la serviciu cu mașina. În cadrul acestui plan, firmele plătesc angajaților o sumă de bani pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Acest comportament poate fi determinat din partea agenților economici fie prin impozitarea diferențiată a locurilor de parcare, fie prin deduceri de la plata taxelor locale, în funcție de metoda considerată mai avantajoasă în urma consultării mediului privat. Oamenii trebuie încurajați să utilizeze bicicletele, prin construirea de piste speciale și locuri de parcare aferente. Pistele de biciclete vor fi realizate prin delimitarea lor în spațiul dintre trotuare și carosabil pentru a nu perturba deplasarea pietonilor, dar nici pe cea a mașinilor. Exemple celebre, precum Amsterdam sau Berlin, ne arată funcționalitatea acestui model. Vom avea consultări cu organizațiile societății civile care reprezintă drepturile bicicliștilor pentru a evita greșelile realizate în această privință de către primarii anteriori.
7. Construcția de noi parcări, unele dintre ele gratuite, mai ales la intrările în oraș (supraterane) pentru a descuraja traversarea centrului Capitalei cu autoturisme. Printr-un parteneriat public – privat se pot construi noi parcări în centrul orașului și vom susține, în colaborare cu administrațiile de sector, măsuri de suplimentare a numărului de parcări în zonele aglomerate.
Experienţa ultimilor 25 de ani de administraţie în Bucureşti ne arată clar că ceea ce i-a lipsit Capitalei noastre nu au fost ideile, ci calitatea celor care le-au pus în practică. Au lipsit implicarea și o doză necesară de responsabilitate atunci când vorbim de administrarea unei comunităţi de circa două milioane de oameni”, spune Cristian Buşoi.
Mai fratilor, Busoi asta e chiar varza. Daca aveti rabdarea sa cititi aberatiile astuia de genul sa fie bine ca sa nu fie rau, va cruciti ! Unde pui ca el face planuri pe banii altora, adica vrea din banii Guvernului in loc de autostrazi pentru toata lumea, sa i se faca lui pentru bucuresteni centura si metrou. In ipocrizia lui, ne induce ideea ca bucurestenii ar avea ceva drepturi in plus ca produc un sfert din PIB, uitand ca asta este o situatie datorata calitatii de capitala si implicit firmele cele mai puternice isi au sediul in Bucuresti unde si platesc taxe si impozite, chiar daca afacerile lor sunt in toata tara unde nu platesc nimic. Nu stie nici macar ca benzi unice pentru RATB exista deja dar nu folosesc la mare lucru. Vrea parcari la periferie, adica pentru tarani, de parca ar mai trebui sa ii descalte la intrare pe provinciali. Si in centru, de parca ar fi locuri excedentare pe toate cararile, pe care cineva rau intentionat nu vrea sa le foloseasca drept parcari. Dar prostia fara margini e aia cu plata de catre angajatorii privati a unor stimulente financiare catre angajatii care vin la serviciu fara masini. Asta e chiar noaptea mintii. Si cica aia s-ar putea in mintea lui deduce din impozite. Pai ce spune mai, desteptule in cap, Codul Fiscal, se poate sau nu se poate asa ceva ??? Ce sa mai vorbim despre cum ar trebui privatul sa-si supravegheze salariatii daca isi lasa sau nu masinile dupa primul colt pentru a sti daca in ziua aia il premiaza sau nu. Si daca declara privatul ca toti salariatii lui vin pe jos, tu ii deduci din datorii sumele platite de el catre angajati ? Pe baza de ce ??? Deci, asa ceva…….