Scandalul de la Spitalul Colentina a ajuns la paroxism. Citiți în cele ce urmează despre o demisie răsunătoare din această unitate medicală.
Este vorba despre medicul Ionuț Gobej, fondator al Secției de Neurochirurgie de la Colentina și autorul unor dezvăluiri cu privire la lipsa de implicare a managementului în favoarea personalului suprasolicitat. El și-a înaintat demisia nu mai devreme de luni, explicând într-o postare pe Facebook că a fost nevoit să refuze 60 de pacienți cu tumori cerebrale complexe, din cauza lipsei și a pierderii de personal, a programului operator restricționat și a lipsei de consumabile și medicamente.
Nu doar Ionuț Gobej și-a depus demisia, ci și alt medic neurochirurg – Dorin Bica.
Amintim că problemele au apărut încă din februarie 2017, după ce primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a schimbat managerul spitalului, pe motiv că îi ținuse pe pacienți în frig în saloane, înlocuindu-l astfel pe Bogdan Andreescu cu Silvi Ifrim. Aceasta avea deja o reputație controversată, după ce presa scrisese despre prestația ei precară în fruntea Institutului „Ana Aslan”, unde Ifrim fusese numită de către guvernanții tehnocrați.
Gașca PSD de la Spitalul Colentina are ramificații încă mai nebănuite: o investigație a PSnews.ro a scos la iveală faptul că în această unitate sanitară director medical este Rodica Olteanu, soția unui afacerist agățat de procurori într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Doctorul Olteanu a dat de înțeles la începutul acestui an că Ionuț Gobej riscă un avertisment sau chiar desfacerea contractului de muncă după ce acesta a atras atenția opiniei publice asupra neregulilor de la Colentina.
În altă ordine de idei, iată textul complet al demisiei lui Gobej:
„Demisie,
Subsemnatul Ionuţ Gobej, medic specialist neurochirurg, angajat al Spitalului Clinic Colentina, fondator al Secţiei de Neurochirurgie, demisionez din funcţia deţinută în cadrul spitalului.
Am venit în anul 2014 la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, captivaţi de o propunere la care nu am visat vreodată, să înfiinţăm o secţie de neurochirurgie la cel mai înalt nivel, capabilă să realizeze intervenţii pe creier în manieră minim invazivă. Ar fi fost singurul serviciu de acest fel dintr-un spital public şi printre puţinele din lume. Am acceptat provocarea având la bază o temeinică pregătire la cele mai prestigioase centre din Franţa. De la primele discuţii şi până la primul pacient operat, au trecut opt luni. În cadrul proiectului, spitalul a dezvoltat şi o secţie de terapie intensivă nivel unu, foarte performantă şi a modernizat neurologia, secţii fără de care nu ar fi fost posibilă neurochirurgia de înaltă performanţă. Lucrurile au evoluat peste aşteptări şi în 2016 am realizat peste 300 de operaţii prin metode minim invazive. În 2017 urma să se dea în folosinţă a doua sală de operaţii pentru neurochirurgie odată cu venirea a doi noi colegi, pregătiţi şi ei în clinici din străinătate.
În ianuarie 2017, managementul şi viziunea privind dezvoltarea spitalului s-au schimbat neaşteptat. Termenii proiectului „Neurochirurgie Colentina” s-au modificat dramatic. Inexplicabil ne-am trezit pe o turnantă care a durat tot opt luni dar în sens invers, spre distrugerea acestei secţii dar şi a terapiei intensive. Am făcut tot posibilul pentru a păstra ceea ce s-a realizat, am scris munţi de referate şi memorii, ne-am exprimat public inclusiv în conferinţă de presă, ne-am adresat instituţional la toate nivelurile ierarhice dar fără vreun rezultat. Astăzi, activitatea în secţia de neurochirurgie a Spitalului Colentina este un act de uzură extraordinară şi am ajuns în situaţia de a refuza peste 60 de pacienţi cu tumori cerebrale complexe în condiţiile în care în anul 2017 era prevăzut să operăm peste 600. Aceşti pacienţi au fost refuzaţi din cauza lipsei şi a pierderii de personal, programului operator restricţionat şi a lipsei de consumabile şi medicamente, standardul de calitate oferit pacienţilor ce au fost operaţi a avut de suferit. La aceste probleme se adaugă hărţuirea permanentă a personalului medical din secţiile de neurochirurgie şi ATI. Astăzi fiecare neurochirurg poate opera o dată sau de două ori pe săptămână, până la orele 15, operaţii a căror complexitate este mică sau cel mult medie. Rezistenţa mea în spital începe să fie echivalentă cu oferirea unui act medical sub standard şi nu îmi pot asuma această responsabilitate.
În aceste condiţii, prezenţa mea în Spitalul Clinic Colentina nu se mai justifică, termenii în baza cărora am venit în acest spital fiind modificaţi radical.
4 septembrie 2017”.
