Scenariul unei revocări: are sau nu Klaus Iohannis posibilitatea de a refuza?

Joi seara, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat declanșarea procedurii de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție.

În acest context, jurnaliștii de la Luju.ro, au făcut o scurtă analiză în care arată modalitatea prin care, potrivit normelor legislative, președintele Klaus Iohannis este obligat să o revoce pe șefa DNA.

Concret: Legea 303/2004 prevede ca revocarea “se face” la propunerea ministrului Justitiei, dispozitia legiuitorului fiind una imperativa, care nu da dreptul presedintelui sa refuze, ci doar sa ia act de cerere si sa o transpuna in practica prin emiterea unui act prezidential. De altfel, Constitutia Romaniei tocmai de aceea spune ca procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei, care are dreptul sa propuna numirea sau revocarea lor din functii. Daca la numire legea prevede ca presedintele poate refuza o propunere in mod motovat, repetam ca la revocare presedintele are obligatia sa “o faca”.

In caz contrar, daca presedintele va trece peste autoritatea ministrului Justitiei, se va declansa un conflict juridic de natura constitutionala prin impiedicarea exercitarii atributiilor ministrului, a carui competenta de solutionare este la Curtea Constitutionala. Cei care au dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionala sunt.: presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor sau presedintele CSM.

În acest caz, jurnaliștii de la Luju.ro susțint că este de asteptat ca in cazul unui refuz, unul din presedintii celor doua camere sau chiar presedintele CSM judecatoarea Simona Marcu (care nu este in tabara Statului Paralel) sa sesizeze Curtea Constitutionala ca presedintele refuza sa o revoce pe Laura Kovesi, caz in care s-ar ajunge la constatarea incetarii mandatului ei prin decizia CCR.

Aceasta situatie ipotetica va fi insa una care va putea pune capat mandatului presedintelui Klaus Iohannis, mai notează jurnaliștii Lujur.ro, intrucat s-ar constata ca acesta a incalcat Constitutia si a boicotat atributiile ministrului Justitiei, situatie care ar da dreptul Parlamentului sa il suspende din functie si sa declanseze procedurile unui referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis.

Vă invităm să citiți mai jos prevederile art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. – procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.

(3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. – procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Iata prevederile art. 48 alin. (10)-(12) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(10) Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.

(11) Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau in termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunostinta despre aceasta.

(12)Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

Iata prevederile art. 51 alin. (2) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

a)in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b)in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c)in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

Iata ce se stipuleaza la art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei:

“(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.