Președintele Klaus Iohannis a explicat marți printr-o postare pe pagina sa de Facebook motivul pentru care acesta refuză o dezbatere cu contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Astfel, președintele a spus că: “Nu poate exista nicio dezbatere cu un candidat al unui partid care a guvernat împotriva românilor trei ani de zile. Nu poate fi niciun schimb de idei cu reprezentanta unui PSD nereformat, care a călcat în picioare statul de drept, care a vrut ca România să deraieze de la parcursul său european doar pentru beneficiul unei clici de infractori”.
Motivul real pentru care Iohannis refuză dezbaterea
În spatele acestor argumente folosite de președintele Iohannis se află însă un calcul politic. Staff-ul președintelui a calculat că o dezbatere televizată cu Viorica Dăncilă nu ar face decât să o crească în ochii electoratului pe aceasta din urmă. Există o veche regulă care spune că candidatul mai slab are de câștigat de pe urma unei dezbateri cu candidatul mai puternic. Din același motiv Dăncilă îți dorește dezbaterea, liderul PSD nemaiavând nimic de pierdut în acest moment. Așadar, acesta este singurul motiv real pentru care Klaus Iohannis refuză în acest moment o dezbatere cu contracandidata sa.
Situația candidatului cotat mai slab, dar care iese victorios dintr-o dezbatere televizată am mai întâlnit-o în istoria alegerilor prezidențiale din România. Așa au stat lucrurile în cursa pentru Cotroceni din 1996, atunci când favoritul Ion Iliescu a fost devansat de mai slab cotatul său contracandidat Emil Constantinescu. A fost și cazul lui Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase și chiar cazul actualului locatar de la Cotroceni, Klaus Iohannis în dezbaterea cu Victor Ponta din 2014.
Scopul dezbaterilor prezidențiale
Totuși, în ciuda acestor calcule pur politice, lipsa unei dezbateri afectează grav calitatea democrației. Într-o democrație dezbaterile reprezintă un mecanism care nu ar trebui să lipsească, deliberarea reprezentând însăți esența acestui tip de regim. Președintele Iohannis trebuie să-și convingă alegătorii să meargă la urne din nou pe 24 noiembrie, iar pentru asta cetățenii au nevoie de argumente. Viorica Dăncilă trebuie să facă același lucru, ambii candidați având mai degrabă un dialog cu publicul lor țintă în cadrul acestei dezbateri.
În plus, dezbaterile prezidențiale nu ar trebui să se transforme în atacuri la persoană. Aceste dezbateri ar trebui să testeze, cu adevărat, un singur lucru: abilitatea candidaților de a-și păstra cumpătul în fața presiunii și capacitatea lor de a formula rapid răspunsuri care să aibă cel puțin o legătură vagă cu întrebarea. Aceste lucruri pot fi testate cu adevărat doar în cadrul unor dezbateri televizate. Un președinte trebuie să aibă capacitatea de a conduce, iar leadershipul nu se rezumă doar la inteligență ci și la capacitatea de a-ți păstra cumpătul în situații tensionate.
Candidații trebuie analizați critic de către public, iar aparițiile răzlețe nu sunt suficiente. S-ar putea să nu cunoaștem cu adevărat opiniile candidatului Dăncilă sau ale candidatului Iohannis în materie de politică economică de pildă, dar trebuie să știm ce fel de persoane sunt cei doi candidați atunci când sunt confruntați cu situații neașteptate, critice, care pot lovi mai puternic decât întrebările unui moderator.
În concluzie, evitarea unei dezbateri nu doar că încalcă însăși esența democrației, dar afectează grav și capacitatea publicului de a analiza critic candidații.
