Muzeului Satului Bănățean caută voluntari care să accepte să locuiască în patru gospodării în condiții de sfârșit de secol XIX.
Sunt puse la dispoziție patru replici ale gosopodăriilor din perioada menționată cu specific bănăţean, maghiar, şvăbeasc şi sârbeasc.
Localnicii ”muzeului viu” se vor ocupa de olărit și grădinărit.
Lansat în urmă cu zece ani, proiectul „Muzeul Viu al Satului Bănăţean, Csongrad-Timiş, tradiţie şi multiculturalitate” încă nu și-a atins scopul în Timișoara.
În localitatea Csongrad din Ungaria, prin acest proiect transfrontalier s-au reabilitat şapte case tradiţionale pescărești care susţin conceptul de muzeu interactiv al satului prin deschiderea şi reconsiderarea ofertei acestora către vizitatori şi turişti.
În Timișoara, la Muzeul Satului Bănățean, au fost realizate patru replici ale gospodăriilor tradiţionale din zona de cooperare transfrontalieră: bănăţeană, maghiară, şvăbească şi sârbească, precum și un Centru multifuncţional de informare şi promovare turistică în cadrul Bastionului Theresia.
Proiectul a rămas în acest stadiu de zece ani, deși patru familii ar fi trebuit să se mute în acele case și să se îndeletnicească cu activități tradiționale sub ochii vizitatorilor Muzeului Satului Bănățean.
„Vreau să readucem în atenția publicului această idee. Ar fi păcat să nu o facem pentru că cele patru gospodării sunt funcționale, deci ar putea oricând locui patru familii aici. Căutăm familii dar în regim ori de parteneriat ori de voluntariat, pentru că nu aveam fonduri destinate și cred că nici cadru legal pentru a-i plăti pe acești oameni. În regim de voluntariat cu condiția să aibă grijă de aceste gospodării, să locuiască în ele ca și cum le-ar aparține și în condițiile în care au fost gândite de undeva de sfârșit de secol XIX, început de secol XX, deci nu neapărat în condiții de modernitate”, a declarat pentru Tion conf. dr. Dorel Micle, directorul Muzeului Satului Bănățean.
Acesta a mai precizat că persoanele care vor accepta să locuiască în cele patru gospodării (bănăţeană, maghiară, şvăbească şi sârbească) vor putea desfășura activități de olărit și nu numai.
