Există riscul să se destrame Uniunea Europeană? De ce tace Guvernul României? Redacția PSnews.ro a stat de vorbă luni cu ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, despre principalele provocări la adresa UE.
CITIȚI ȘI: Francois Hollande: Europa este cea care va exploda!
Este vorba despre cea mai aprinsă dezbatere a momentului, legată de oportunitatea unei așa-numite „Europe cu două viteze”, în care statele să aibă ritmuri diferite de integrare, în funcție de stadiul lor de dezvoltare.
În acest context, redacția PSnews.ro a întrebat-o pe Ana Birchall de ce Executivul de la București nu a avut o poziție unitară și sonoră pe subiectul care riscă să dezbine UE. La rândul său, ministrul PSD a subliniat în repetate rânduri necesitatea unei dezbateri de amploare (una dincolo de luptele politice interne), care să conducă la un consens național – mai precis, unul care să transmită ideea că România vrea unitate și că țara noastră „nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice și viteze multiple, care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre”.
„Eu cred că este în perioada următoare necesar să avem această discuție și să fie un obiectiv comun pentru toată clasa politică, o poziționare clară, unitară, care practic să reunească clasa politică, să reunească societatea românească în a susține fiecare acolo unde suntem ce e mai bine pentru România și ce este mai bine pentru români. Ăsta este primul lucru de la care noi trebuie să pornim.
Acum, punctual: sigur că sunt discuții, sunt și scenarii, dar orice tentativă de reconfigurare a proiectului european pe viteze multiple poate conduce la riscul de a distruge Uniunea Europeană în întregime. Și noi susținem necesitatea de a avea o dezbatere cumpătată – atât în interior, cât și la nivelul Uniunii Europene – cu toți factorii care au un cuvânt de spus, o dezbatere pe tema viitorului Uniunii Europene, și (necesitatea – n.r.) de a ajunge la un proiect echilibrat, astfel încât să folosim Summitul de la Roma din 25 martie drept o ocazie de a relansa acest proces de reflecție privind această temă deosebit de importantă, precum și de a transmite un mesaj puternic și clar de unitate și de coeziune la nivelul Uniunii Europene. Este esențial ca, pe parcursul acestui proces de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, să nu fie distrusă însăși coeziunea Uniunii Europene, iar în urma acestui proces Uniunea Europeană să iasă mai puternică, mai stabilă și mai echitabilă, nu să iasă slăbită sau chiar să se dezintegreze.
România, din punctul meu de vedere, trebuie să aibă un statut egal cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene (nu putem accepta o Europă cu mai multe viteze) și este – spun eu – un proiect politic care ar trebui să ne unească, să avem acel consens național nu numai între toate partidele politice, ci și între decidenții din această țară – practic, la nivelul întregii societăți, fără lupte interne. Eu cred că e acel moment în care trebuie cu toții să ne ridicăm deasupra acestor lupte interne, să fim uniți ca români, în primul rând.
Eu vă spun că România susține în continuare consolidarea integrării europene. Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți și cu toții avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică. O Uniune Europeană golită de conținut nu ajută pe nimeni. În scenariul în care nu se va putea ajunge la o soluție agreată pentru consolidarea integrării Uniunii Europene cu toate statele membre, sigur că noi ne luptăm și credeți-mă că eu, la nivelul meu, nu numai că am discuții aproape zilnice cu omologii mei: astăzi eu plec la Bruxelles, am mâine o bilaterală cu omologul meu din Germania, cu omologul meu din Spania, în 14 plec la Berlin, urmează și o vizită în Franța…
Deci suntem parte din aceste dezbateri de substanță, pentru că eu cred că rolul României este să fie în grupul celor care scriu istorie. Eu nu vreau ca, în această perioadă, când efectiv se scrie istorie, să scrie istorie alții pentru noi. Eu vreau – și pentru asta ne batem – ca România să fie în acel nucleu dur al statelor membre care scriu istorie. Și sigur că pentru asta fiecare dintre noi trebuie să înțelegem că este acel moment care trebuie să ne unească pe toți, ca societate, și acel moment în care trebuie să nu avem niciun alt interes decât interesul României și interesul românilor.
Sigur că sunt provocări multiple – atât în plan intern, cât și extern -, ale căror amplitudine și efect creează o presiune puternică asupra Uniunii Europene, a statelor membre, a instituțiilor europene deopotrivă și aceste evoluții sigur că sunt agravate de creșterea sentimentului eurosceptic, xenofobic, inclusiv a ideologiilor și tendințelor radicale. Dar, după cum putem observa cu toții, valorile și principiile fundamentale ale proiectului european sunt tot mai des puse sub semnul întrebării. Și tocmai de aceea în această perioadă de început de reflecție și reacție la rezultatul referendumului din Marea Britanie și al Summitului de la Bratislava din septembrie, acest exercițiu de reflecție reprezintă un proces complex și de durată. Și e, practic, menit, să răspundă la o serie de întrebări privind felul în care Uniunea Europeană va merge mai departe, ce fel de Uniune Europeană ne dorim cu toții. Și v-am spus ceea ce considerăm noi, pentru că e esențial ca orice soluție agreată să nu creeze diferențe între diverse regiuni ale Uniunii Europene (între vest și est, între sud și nord).
Tocmai de aceea, România va participa activ la acest proces și susținem cu fiecare ocazie necesitatea unui proiect politic european consolidat bazat pe unitate și pe respectul pentru principiile și valorile sale fundamentale – este un lucru absolut esențial. Și de-aia îmi pun mari speranțe (inclusiv noi lucrăm acum la redactarea Declarației de la Roma) ca, Summitul de la Roma să fie începutul unor dezbateri cumpătate asupra viitorului proiect european, proces pe care ni-l dorim parcurs de o manieră inclusivă, cu echilibru și ambiție europeană. Pentru că numai așa putem să reușim împreună.
România nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice și viteze multiple, care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre – inclusiv între zona euro și zona non-euro, între statele din nord și cele din sud, precum și cele din estul sau din vestul Europei. Este o poziție pentru care efectiv ne batem”, a detaliat Ana Birchall.
În continuare, am întrebat-o pe Ana Birchall dacă este nevoie de un pact la nivelul UE care să transmită ideea de coeziune. În schimb, ministrul nu a oferit un răspuns tranșant, limitându-se să repete ideea că România pledează pentru unitate.
„Haideți să discutăm! Așa cum am spus: sunt discuții avansate. Orice formulă este importantă pentru noi, este important să avem această unitate a Uniunii Europene în jurul principiilor și valorilor fundamentale. Și pentru îmi doresc – așa cum am spus – ca România să facă parte dintre cei care să contribuie la a scrie istorie, nu să scrie alții istorie pentru noi”, a spus guvernantul social-democrat.
La remarca reporterului PSnews.ro că Executivul României a dat dovadă până acum de apatie (neexistând o poziție tranșantă pe tema „Europei cu două viteze”), Ana Birchall a răspuns într-o notă fermă, dând asigurări că guvernanții nu stau cu mâinile-n sân și făcând referire la invitația lansată recent de către șeful Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, către președintele Klaus Iohannis, privind inițierea unei dezbateri naționale legate de viitorul UE.
„Dați-mi voie să vă rog să reformulați acest cuvânt! Ce este apatie? Faptul că, dacă nu se comunică public, asta înseamnă că este apatie? Nu! Eu v-am dat exemplu de pași pe care îi facem noi. Este o perioadă de analiză, o perioadă în care cu echilibru, cu substanță (nu doar declarativ) trebuie să ne facem treaba. Și v-am spus care este obiectivul României: să fie în grupul acelor care state care vor contribui la consolidarea Uniunii Europene. Și v-am dat exemplu de acțiuni pe care eu le fac în această perioadă. Sigur că premierul are discuțiile domniei sale, la nivelul liderilor celor două camere sunt discuțiile necesare, la nivelul Președinției… V-am spus că acesta este și trebuie să fie un proiect la nivelul societății românești. Și acea invitație lansată de domnul Dragnea este o invitație corectă și este mai mult decât pertinentă. Noi cu toții acum trebuie să ne adunăm, să fim uniți ca români și România trebuie să aibă același statut ca orice alt stat membru al Uniunii Europene”, a punctat PSD-ista.
Ultimul aspect discutat cu Ana Birchall s-a referit la necesitatea ca Parlamentul să îi dea președintelui Klaus Iohannis un mandat pentru participarea la discuțiile de la nivelul Consiliului European, legate de viitorul Uniunii. La rândul ei, deținătoarea portofoliului Afacerilor Europene a dat de înțeles că Legislativul nu are încotro, dar a scos în evidență rolul Legislativului într-o astfel de dezbatere, amintind că și prim-ministrul poate participa la astfel de reuniuni.
„Dumneavoastră știți că este Legea 373 (din 2013 – n.r.) care reglementează cooperarea în domeniul afacerilor europene între Guvern, Parlament și Președinție. Sigur că orice dezbatere este absolut esențială și orice tocmai în acest sens a fost lansată invitația domnului președinte al Camerei Deputaților: de a avea o consultare și o poziție comună. Cu toții trebuie să avem o singură poziție pentru România. Și asta înseamnă cu toții: de la europarlamentari până la factorii decidenți din România sau orice român care este interesat de viitorul României în cadrul Uniunii Europene.
Acum nu este timp de dispute politice mărunte, pentru că miza este foarte importantă – este vorba de rolul României, pe care noi cu toții ni-l dorim să fie unul important, și tocmai de aceea sunt lucruri care nu pot fi spuse public, întrucât țin de activitatea de negociere (și vă rog să înțelegeți aceste aspecte), dar aveți încredere că ne facem treaba, portofoliul pe care îl coordonez este în prima linie în discuțiile pe care le avem și împreună cu Președinția (care sigur că are rolul de coordonator pe politică externă), dar nu văd de ce nu ar fi necesară implicarea și a Parlamentului. Din contră: este foarte binevenită. Acum este un moment în care cu toții trebuie să fim uniți pentru România și pentru români. Pentru că, din punctul de vedere al României, Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți și noi cu toții trebuie să înțelegem că orice proiect politic este durabil numai dacă se bucură de sprijinul cetățenilor. Și România dorește ca Uniunea să-și păstreze caracterul inclusiv (înscris în tratate) în urmărirea obiectivului global de creștere a competitivității sale.
Dar discuțiile despre o Uniune cu mai multe viteze, cu cercuri concentrice – sigur – sunt scenarii, sunt posibile variante de discuție, dar România va pleda pentru soluții și politici europene cu o valoare adăugată pentru toate statele membre. Trebuie să acomodăm necesitatea unei mai mari legitimități a deciziilor europene, pentru a răspunde nevoilor de a spori încrederea cetățenilor în proiectul european și aici, da: orice discuție în Parlamentul României este mai mult decât indicată – inclusiv din punctul de vedere al unui posibil proiect de mandat. Dar repet: există acea lege care reglementează foarte clar cum se dă mandatul. Știți bine că președintele nu are nevoie de mandat decât atunci când desemnează premierul să participe la Consiliu. Atunci premierul primește mandat de la comisiile pentru afaceri europene din Parlament. Și vă aduceți aminte: atunci când eu eram președinte de comisie la Camera Deputaților, am acordat mandat fostului premier când a mers la un consiliu. Dar, atâta timp cât nu se solicită acest lucru, nu există temeiul legal, pentru că asta este legea. Dar, dincolo de acest aspect, e o dezbatere mult prea importantă pentru ca să nu implice în primul rând Parlamentul României, pentru că acolo este forul reprezentativ al tuturor românilor”, a mai zis Ana Birchall.
