Procurorii Alex Florin Florența și Marius Ionuț Voineag sunt propunerile anunțate luni de Cătălin Predoiu pentru conducerile Parchetului General și DNA. Deși au candidat pentru un nou mandat, procurorul general Gabriela Scutea și șeful DNA Crin Bologa nu au fost nominalizați.
Propunerea pentru funcția de procuror-șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor, conform Ministerului Justiției.
Într-un comunicat de presă transmis luni, ministrul Justiției spune că în analiza candidaturilor și formularea propunerilor „au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public”.
„Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare.
Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității.
Rezultatele obținute în exercitarea funcțiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat.
Fiecare mandat se desfășoară în contexte instituționale și având în față provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care țin de starea și nevoile instituției la fiecare stadiu de evoluție a acesteia.
Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obținute în funcțiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui și implicit poate fi legitim privită de acesta, precum și de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînțeles.
Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare.
Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecțiilor de funcționalitate și performanță, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituțiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă și cele viitoare de dezvoltare instituțională”, afirmă Cătălin Predoiu.
El spune că „este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT”.
Potrivit acestuia, fiecare propunere „trebuie privită prin sfera acestor criterii și deziderate enunțate, din perspectivă instituțională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulți profesioniști deja consacrați, cu atât mai puțin precum o invalidare profesională a candidaților neselectați, care sunt și vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizați, procurori distinși prin înaltă valoare ai Ministerului Public”.
Cine sunt Alex Florența și Marius Voineag
Procuror şef al Serviciului teritorial Timişoara din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Florenţa Alex-Florin are o vechime în funcţie de peste 15 ani. Din 2021, Alex Florența se află în conducerea centrală a structurii anti-mafia. Acum doi ani, Florența a fost delegat în funcția de procuror șef al Biroului Tehnic și de criminalistică din cadrul structurii centrale a DIICOT.
Marius Ionuț Voineag este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul general și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. Procurorul Voineag a scris în declarația sa de avere că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.
