Votul din Senatul României cu privire la Dan Șova a reaprins o discuție care a fost începută în cazul Elenei Udrea. În luna Februarie a acestui an, Elenei Udrea îi era încuviințată cererea de arestare în cazul Gala Bute cu majoritatea celor prezenți în sală, așa cum prevede constituția României la articolul 76.
Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a precizat în această speță că votul din plenul Camerei Deputaților privind încuviințarea solicitărilor DNA de urmărire penală şi arestare preventivă pe numele deputatului PMP nu sunt valabile, deoarece regulamentul cere o majoritate de 50+1 % a membrilor Camerei sesizate pentru ca o astfel de solicitare să fie aprobată. Așadar, acesta invoca Statutul deputaţilor şi al senatorilor pentru a o scăpa pe clienta sa de arestul preventiv.
”Votul din plen nu întrunește prevederile legale. Ieri nu a fost întrunită majoritatea cerută de lege. La o chestiune atât de gravă trebuie să existe o majoritate calificată. Hotărârea este practic un vot de neavizare, nu știu dacă vom contesta direct sau nu. Va fi un temei de apărare în sensul că cererea de arestare nu a fost avizată”, a spus avocatul deputatei.
În cazul Udrea, Camera Deputaților a pus pe primul plan Constituția României și prevederile sale, care până la urma urmei sunt suverane într-un stat.
Totodată și președintele CCR, Augustin Zegrean, a dat dreptate Camerei Deputaților, care a judecat în funcție de Constituție, spunând: „Citiți articolul 155 din regulamentul Camerei Deputaților, articolul 76 din Constituție și găsiți răspuns la toate întrebările voastre. Numai asta le spuneți la TV. Sunt familiarizați până peste cap, sunt chiar sătui de asta. Constituția prevalează întotdeauna”.
Dubla măsură din Parlamentul României s-a văzut în schimb în cazul Dan Șova. Votul pentru Șova a fost de 79 pentru încuviințarea arestării, din 155 de voturi exprimate. Majoritatea în Senat, cea de 50+1 din numărul total al senatorilor, este de 85. Astfel, majoritatea calificată cerută de Statutul deputaţilor şi al senatorilor nu a fost întrunită.
De această dată, însă, spre deosebire de cazul Udrea, a prevalat regulamentul intern al Parlamentului, față de Constituție. Însă ce prevăd cele două articole invocate:
Articolul 76 din Constituția României, referitor la adoptarea legilor și hotărârilor, prevede la alineatul (2) că „legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”.
Articolul 24 – Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precizează la alineatul (4) Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi.
Așadar, există premisele ca hotărârea Senatului poate să fie contestată în măsura în care privește drepturile și libertățile oamenilor la Curtea Constituțională, lucru anunțat deja de PNL.
Totuși, se observă că între cele două camere ale Parlamentului există o dublă măsură, ca și cum nu ar face parte din același Legislativ. Probabil că o sesizare a CCR ar fi benefică pentru a lămuri această situație creată deja de două ori de la începutul anului și până acum.
