Senatorul Șerban Nicolae – liderul grupului PSD din Senat – a acordat joi o declarație pentru PSnews.ro despre principalele subiecte ale săptămânii din domeniul justiției: dosarul Tel Drum și cel mai recent raport MCV.
Avocatul a început prin a își exprima dezaprobarea față de „speculațiile” din speța ce îl vizează pe președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea. Concret: senatorul jurist a denunțat „eficiența judiciară egală cu zero” a dosarului și a atras atenția că această cauză ar putea eșua răsunător, precum cea care l-a vizat pe primul președinte al ASF, Dan Radu Rușanu, care a fost achitat după ce stătuse 4 luni în arest preventiv.
„Deocamdată, nu înțeleg nici rostul lansării în spațiul public a unor speculații, a unor comunicate parțiale legate de acuzații (pentru că ele nu sunt bazate pe lucruri verificate și confirmate din punct de vedere judiciar). Orice anchetă judiciară ar trebui să fie – în faza ei nepublică – exact așa cum o definește legea. Dacă e nepublică, atunci nu aduci la cunoștința opiniei publice decât lucrurile certificate din punct de vedere judiciar, unde nu mai există dubii. Mi se pare că este tot o formă de manipulare a opiniei publice linia unei vinovății certe a unor anumite persoane («trebuie să fi făcut el ceva / nu se poate să fie nevinovat / nu e nimeni fără de păcat»). Ca eficiență judiciară, este egală cu zero. Este ca arestarea lui Dan Radu Rușanu, plimbarea lui în cătușe prin fața camerelor de luat vederi la ore de maximă audiență, pentru ca ulterior să fie achitat la toate instanțele, pe motiv că fapta nu există, după patru luni de arest preventiv, după ce a fost prezentat drept un infractor mânjit de fapte de corupție. Statul român are de plătit niște despăgubiri pentru că organele de anchetă penală mai puțin pregătite din punct de vedere profesional, dar foarte pregătite din punct de vedere propagandistic au crezut că sunt organe de spectacol mediatic”, a explicat Nicolae.
Chestionat de ce crede că acest dosar a venit tocmai în această perioadă (când legile justiției au intrat în Parlament, iar președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, contestă la CCR speța Belina), Șerban Nicolae s-a ferit inițial de speculații, dar a sugerat că dosarul Tel Drum ar fi de natură să decredibilizeze actul de justiție și magistrații.
„Nu știu dacă e neapărat un moment ales anume, dar, din punctul meu de vedere, nu mă interesează să-mi spună procurorii ce dosare au în lucru, ce acuzații s-au formulat sau ce fapte se cercetează. Mă interesează să văd soluțiile date de instanță, să le văd certificate de judecători și atunci vom ști exact cum stau lucrurile. În momentul în care lucrurile se desfășoară mai degrabă în lumina reflectoarelor și prin comunicate de presă, sentimentul opiniei publice este că asta nu este înfăptuirea justiției, ci este practic o răfuială de tip politic în care sunt folosite și instrumente judiciare, din păcate. Eu aș vrea ca oamenii să aibă încredere în actul de justiție, în judecători, în procurori și să crediteze cu prezumția de profesionalism și de bună-credință autoritățile publice. E foarte dificil de atins un asemenea deziderat, câtă vreme jonglăm cu comunicatele de presă în faze incipiente.
Din păcate, chiar și dacă ar fi o coincidență, nu mai crede nimeni. La fel cum procuroarea Iorga-Moraru este pusă sub acuzare imediat ce obține hotărâre judecătorească de suspendare a încetării detașării la DNA și trebuie să se întoarcă la Direcția Națională Anticorupție; exact cum se mai întâmplă o serie întreagă de alte coincidențe, repet: chiar și dacă ar fi simple coincidențe, opinia publică nu le mai crede. Asta afectează credibilitatea întregului sistem. Oamenii n-o să mai aibă încredere că așa se înfăptuiește justiția și că așa se pot duce de bună-credință să semnaleze infracțiuni grave la adresa bunei funcționări a societății, pentru că nu au încredere că vor avea de câștigat cei care sunt de partea dreptății, ci cei care fac anumite jocuri politice. Asta este o chestiune de percepție și e foarte greu să te lupți cu percepțiile și cu mentalitățile, din păcate. Și aș fi vrut ca aceia care reprezintă sistemul judiciar (în primul rând judecătorii, dar și procurorii) să manifeste ceva mai multă diligență din perspectiva păstrării unui caracter independent și imparțial, să se asigure că nu lasă loc speculațiilor”, a declarat parlamentarul PSD.
CITIȚI ȘI: Procuroarea DNA care îl vrea pe Dragnea la pușcărie are legătură cu Prună și Guseth FOTO
Confruntat cu legăturile procurorului de caz Alexandra Carmen Lăncrănjan cu fostul ministru al Justiției Raluca Prună și cu președintele ONG-ului Freedom House România, Cristina Guseth, Șerban Nicolae a preferat să scoată în evidență parcursul profesional discutabil al magistratului de la DNA.
„N-aș face neapărat speculații de tip «legături bolnăvicioase». Din punctul meu de vedere, nu asemenea relații definesc activitatea unui procuror. Pe de altă parte, faptul că este vorba despre un procuror de parchet de pe lângă o judecătorie (a Sectorului 2 – n.r.) – ca grad profesional -, ajuns la DNA în condiții cel puțin discutabile (după ce ratase un interviu de promovare), nu face decât să pună sub semnul întrebării profesionalismul cu care se desfășoară o asemenea anchetă. Și eu nu cred că un om de bună-credință își dorește să fie expus unor asemenea suspiciuni, sărindu-se etapele și găsindu-se rute ocolitoare. O asemenea anchetă – mai ales prin implicațiile ei publice – ar trebui să fie una impecabilă, una mai presus de orice dubiu, în așa fel încât societatea în ansamblu să aibă încredere că soluția de final – indiferent care va fi aceea – reprezintă înfăptuirea unui act de justiție constituțional, procedural și democratic”, a punctat Șerban Nicolae.
Celălalt subiect discutat cu senatorul jurist s-a referit la cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Concret: întrebat dacă tonul ultimului document al Comisiei Europene (CE) – aparent îmblânzit față de anii trecuți – este de natură a da speranței României în sensul eliminării acestei monitorizări pe zona justiției, Șerban Nicolae s-a arătat sceptic, calificând MCV-ul drept „un mecanism inutil, disfuncțional și mai degrabă contraproductiv”, care în mod constant critică parlamentul și laudă instituțiile de forță.
„MCV-ul este un mecanism care și-a dovedit limitele foarte reduse și mai ales inutilitatea și inoportunitatea. Suntem la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline. Dacă după 10 ani încă nu avem o perspectivă certă a ridicării unui asemenea mecanism, înseamnă că undeva există o defecțiune funcțională, profundă: ori societatea românească este construită pe baze greșite, ori MCV-ul este construit pe baze greșite. Adevărul nu poate să fie decât unul singur – și anume că MCV-ul este un mecanism inutil, disfuncțional și mai degrabă contraproductiv. Eu nu spun că nu s-au făcut și lucruri bune și că MCV-ul nu a avut și o contribuție pozitivă în reformarea sistemului judiciar românesc, dar per ansamblu s-a dovedit un instrument mult prea politizat și ineficient, din moment ce după 10 ani este cam în aceiași parametri și folosește în continuare sintagme de o ambiguitate greu de explicat (de tipul: «s-au înregistrat unele progrese, dar sunt și unele neajunsuri și sunt încă lucruri de corectat»). Totul este făcut în termeni generici, în așa fel încât să nu existe un sistem riguros de criterii de evaluare și opinia publică să nu cunoască reperele complete după care se realizează o asemenea analiză”, a susținut Nicolae.
Mai mult: senatorul social-democrat a argumentat că niciun parlament nu poate fi tras la răspundere în solidar, având în vedere diversitatea punctelor de vedere exprimate de către aleși.
„De asemenea, raportul MCV continuă să meargă pe aceeași cale a unei abordări pur politizate, în care se fac critici la adresa Parlamentului României, la adresa sistemului legislativ din România – ceea ce este inacceptabil. Un parlament nu poate fi făcut culpabil decât în dictaturi. Tocmai pentru că reprezintă voința suverană a unui popor, nicăieri în lume un parlament nu poate fi tras la răspundere, nu i se pot reproșa lucruri în ansamblul său – fie și din motivul că acolo se manifestă opinii divergente. De ce aș fi eu tras la răspundere în rând cu ceilalți pentru o opinie majoritară față de care eu mi-am manifestat opoziția? De ani de zile, MCV-ul (încă de pe vremea nașterii sale – total ilegale – în mandatul ministrei Macovei) insistă pe această linie în care se găsesc unele progrese în zona guvernamentală, sunt lăudate cât se poate de mult instituțiile de forță și este criticat cu mare virulență Parlamentul României. N-ajută cu nimic faptul că tonul s-a mai îmblânzit sau nuanțat. În definitiv, eficiență este foarte puțină în acest mecanism”, a arărat PSD-istul.
În încheiere, l-am întrebat pe Șerban Nicolae cum ar arăta România în 2019 – la președinția Consiliului UE – dacă i s-ar păstra monitorizarea MCV. În schimb, senatorul de București a sugerat că acest lucru este irelevant, câtă vreme liderii politici de la București dau dovadă de patriotism.
„România are nevoie vitală de patriotism la nivelul conducerii sale de vârf. Patriotismul ar presupune ca toți cei aflați în funcții publice de reprezentare să țină cu România. Nu trebuie să cosmetizăm niciun fel de realitate – România este stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, este capabilă să se comporte în mod similar oricărui stat care deține președinția Uniunii Europene și trebuie să fie reprezentată cu demnitate de către conducătorii săi: în primul rând de președintele României și de prim-ministru, dar nu numai. De aceea, nu cred că România ar arăta rău din perspectiva președinției Uniunii Europene, nu cred că România ar arăta rău nici în anul Centenarului dacă, dincolo de patimile politice sau de adversitățile conjuncturale față de competiția politică, patriotismul ar fi trăsătura esențială a liderilor politici români”, a conchis Șerban Nicolae.
