Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget, a explicat pentru PSnews.ro cât de mult afectează bugetul Uniunii Europene plecarea Marii Britanii, și care sunt ultimele discuții purtate la nivel înalt pe această temă.
Potrivit eurodeputatului, gaura lăsată în bugetul UE de plecarea Marii Britanii „nu este foarte mare”, însă UE are nevoie de minim 200 de miliarde de euro bani suplimentari „pentru a finanța tot ceea ce vor să facă liderii europeni”.
„Uniunea Europeană nu poate face mai mult cu mai puțini bani. Pentru a putea face toate aceste lucruri pe care liderii europeni le-au promis oamenilor, e nevoie de o creștere a bugetului, dincolo de gaura lăsat de Marea Britanie”, a explicat Siegfried Mureșan.
Totodată, europarlamentarul român a ținut să sublinieze că Parlamentul „nu își va da acordul pe un buget insuficient”.
„Gaura lăsată în bugetul UE de plecarea Marii Britanii nu este foarte mare. Sunt 60-70 de miliarde de euro pe parcursul a 7 ani de zile. UE are nevoie de minim 200 de miliarde de euro bani suplimentari pentru a finanța tot ceea ce vor să facă liderii europeni. Consiliul European al șefilor de state și de guverne, Comisia Europeană și Parlamentul European au promis oamenilor. Le-am spus oamenilor că vom face mai multe în domeniul protecției mediului, că vom investi mai mult în digitalizare, cercetare, inovare. Vrem o Uniune Europeană modernă. Le-am spus oamenilor că vom investi mai mult în securitatea cetățenilor, controlul bun al frontierei externe și vom face mai mult în domeniul apărării. Toate aceste lucruri constă bani și trebuie să fim cinstiți față de oameni. Uniunea Europeană nu poate face mai mult cu mai puțini bani. Pentru a putea face toate aceste lucruri pe care liderii europeni le-au promis oamenilor, e nevoie de o creștere a bugetului, dincolo de gaura lăsat de Marea Britanie.
Discuțiile vor avea loc în mai mulți pași. În momentul de față, Consiliul European al șefilor de state și de guverne negociază, după care vor începe negocierile între Consiliu și Parlament, deoarece Parlamentul este instituția care are ultimul cuvânt. Parlamentul European cere față de Consiliu un buget mai mare. Vă spun foarte clar: Parlamentul nu își va da acordul pe un buget insuficient. De la Consiliu mă aștept ca în primul pas să ajungă la un acord pe anvelopele naționale, adică sumele alocate fiecărei țări pe agricultură și politică de coeziune. Sunt foarte încrezător că președintele Klaus Iohannis va obține un acord bun pentru România, și anume să avem atât pentru politica de coeziune, cât și pentru agricultură o sumă cel puțin la fel de bună cum am avut-o și în ultimii 7 ani. Avem în continuare aceste fonduri pentru construcția de autostrăzi, reabilitarea drumurilor, modernizarea căilor ferate, anveloparea termică a blocurilor, extinderea rețelelor de canalizare, electricitate, gaze, apă în satele României.
Prioritatea zero este obținerea acestor fonduri alocate direct României într-o pondere cât mai mare. În pasul următor, Parlamentul European va lupta pentru cât mai multe fonduri europene pentru domeniile orientate pentru viitor: protecția mediului, dezvoltare, digitalizare. Pentru România, cu cât mai mulți bani în aceste domenii, cu atât mai bine, dar foarte important este ca în primul pas să ne securizăm o anvelopă națională cât mai bună pentru România”, a declarat Siegfried Mureșan pentru PSNEWS.RO.
Va fi o negociere lungă și dură
La Bruxelles a început de joi cea mai tensionată reuniune a Consiliului European din acest an, menită să împartă bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că ”va fi o negociere lungă şi dură”. ”Pactul Verde european şi adaptarea Europei pentru era digitală – pentru noi este important ca cel puţin 25% din fonduri să fie cheltuite pe proiecte pentru Pactul Verde”, a precizat ea priorităţile executivului comunitar la această negociere. ”Întrucât bugetul este foarte strâns, noi resurse proprii ale UE ar scădea presiunea creată de plăţile pentru tranziţia ecologică şi digitală”, a sugerat Ursula von der Leyen.
Liderii statelor contributoare nete care doresc plafonarea contribuţiilor la 1% din venitul naţional al statelor membre îşi menţin poziţia. ‘‘Avem acum o cooperare puternică între statele cu abordare similară, Danemarca, Austria, Olanda şi Suedia colaborând îndeaproape pentru ca volumul bugetului să rămână la 1% şi să avem de asemenea un mecanism bun şi sustenabil privind rabaturile”, a spus premierul suedez Stefan Lofven.
Statele menţionate de Lofven au o ”abordare coordonată”, a confirmat premierul austriac Sebastian Kurz, care anterior a spus că la acest summit va susţine ”interesele contribuabilului austriac”.
În schimb, statele est-europene insistă asupra menţinerii unei finanţări corespunzătoare a politicii de coeziune.
”Am dormit bine, deci sunt pregătit pentru o noapte lungă aici”, a declarat la sosirea la summit preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. ”Interesul ţării noastre este să dispună de suficiente fonduri pentru (politica de) coeziune. Vom fi foarte consecvenţi pentru convergenţa asupra plăţilor directe către fermieri”, a punctat el.
”Cred că aceste negocieri astăzi şi mâine, şi probabil în weekend, vor fi foarte dificile”, a spus la rândul său preşedintele eston Juri Ratas. ”Avem două priorităţi: plăţile directe pentru sprijinirea fermierilor şi Via Baltica”, coridorul rutier ce leagă statele baltice de Polonia şi Cehia, a indicat el.
”Discuţiile sunt dificile şi pentru că unele ţări insistă asupra unor noi obiective de cheltuieli, ele doresc schimbarea structurii bugetului şi în acelaşi timp reducerea cheltuielilor pentru politica de coeziune şi agricultură”, a explicat premierul polonez Mateusz Morawiecki. ”Din perspectiva noastră, nu poate exista deopotrivă o schimbare a structurii bugetului şi o diminuare a dimensiunii sale (…) Noi domenii de cheltuieli, precum cercetarea sau migraţia, apărarea sau inovaţia sunt politici importante, dar ele nu pot fi finanţate pe seama politicii de coeziune şi a politicii agricole comune”, a subliniat el.
Germania nu e mulțumită de negocieri
”Germania nu este mulţumită cu actuala stare a negocierilor, întrucât noi credem că nu s-a ajuns la un echilibru corect între contributorii neţi”, a spus cancelarul german Angela Merkel la sosirea la summit. ”Este clar că pentru convergenţă şi agricultură ar însemna mai mulţi bani din partea germană, dar trebuie să existe o împărţire echitabilă între contributorii neţi”, a insistat ea.
”Germania nu este mulţumită cu actuala stare a negocierilor, întrucât noi credem că nu s-a ajuns la un echilibru corect între contributorii neţi”, a spus cancelarul german Angela Merkel la sosirea la summit. ”Este clar că pentru convergenţă şi agricultură ar însemna mai mulţi bani din partea germană, dar trebuie să existe o împărţire echitabilă între contributorii neţi”, a insistat ea.
”Avem un interes particular ca noile state (din Est) să primească în continuare sprijin (…), dorim o agendă modernă (…), dar şi noile teme precum migraţia, protejarea frontierei externe, ajutorul pentru dezvoltare sunt importante”, a indicat Merkel.
Macron nu e de acord cu diminuarea bugetului
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a dezaprobat diminuarea bugetului multianual, în opinia sa fiind ”inacceptabil să avem o Europă care compensează plecarea britanicilor prin reducerea propriilor mijloace”. ”Discuţia nu poate reuşi dacă insistăm pe un buget de 1%”, a atenţionat el.
Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a remarcat faptul că ”ţările membre sunt încă departe una de alta”. ”Vom vedea dacă putem termina în acest weekend sau dacă va trebui să continuăm mai târziu. Este multă ambiţie în acest buget, dar să fim realişti. Marea Britanie a părăsit UE, ne aflăm aşadar într-o nouă poziţie”, a atenţionat ea.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care înaintea summitului a avut întâlniri bilaterale cu participanţii, a constatat la rândul său că ”sunt multe interese, multe temeri”. ”Ele sunt toate legitime, dar sunt convins că este posibil să facem progrese în orele şi zilele următoare”, a mai spus el.
Un buget mai mic, împărțit pe alte criterii decât până acum
Divergenţele privesc atât valoarea bugetului, cât şi distribuţia acestuia pe capitole. Comisia Europeană a propus un buget de 1,114% din venitul naţional brut al statelor membre, Parlamentul European de 1,3%, iar Charles Michel a propus un compromis la 1,074%, procente care sunt toate peste ce ar accepta grupul contributorilor neţi indicat de premierul suedez. Premierul olandez Mark Rutte a declarat la sosirea la summit că nu susţine această propunere de compromis.
De asemenea, mai multe state contributoare nete, printre care şi Germania, doresc o repartiţie a resurselor care să favorizeze noi priorităţi, precum cercetarea, apărarea, migraţia sau mediul, în detrimentul politicilor tradiţionale, respectiva politica agricolă comună şi politica de coeziune, cărora până în prezent li s-a alocat împreună circa 60% din buget.
Propunerea de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, avansată de Comisie, sprijinită de Charles Michel şi care vizează în special Ungaria şi Polonia, aduce o complicaţie suplimentară la aceste negocieri.
Un alt subiect de divergenţă este practica rabaturilor la contribuţiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai întâi Regatul Unit începând din 1984, în urma insistenţelor premierului Margaret Thatcher, de atunci şi alte state contributoare nete cerând şi obţinând astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda. Mai multe state, în frunte cu Franţa, cer eliminarea completă a acestei facilităţi. Cât despre posibilele soluţii pentru a compensa golul financiar lăsat în bugetul UE de retragerea britanicilor, Charles Michel a propus taxarea plasticului nereciclat şi a emisiilor de carbon. În final, cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre
