România a avut în 2016 cel mai mic procent din PIB alocat Sănătății în Uniunea Europeană, de doar 5%. De asemenea, cu 400 de euro, țara noastră este ultima din UE în privința cheltuelilor anuale pe cap de locuitor. Pentru comparație, Bulgaria a alocat 8,2% din PIB pentru Sănătate, ce s-a tradus în cheltuieli anuale de 600 de euro / cap de locuitor.
”Ceea ce lipsește în momentul de față este administrarea corectă, judicioasă, a resurselor publice, acestea fiind direcționate mai degrabă după bunul plac decât după criterii clare”, a declarat pentru PSNews analistul economic Radu Soviani.
”Este relevantă în acest sens ignorarea fondurilor gratuite de la Uniunea Europeană, absorbite mizerabil, doar pentru a crea premise pentru o nouă sifonare a banului public prin parteneriate public-private”, a adăugat el.
Îndepărtarea populației active a condus la scăderea bazei de contribuabili și la subfinanțarea unor sectoare cheie, cum ar fi cel de sănătate.
În momentul de față, sistemul public de săntăte pare un fel de ”medici fără spitale”, iar cel privat aduce mai degrabă cu ”hoteluri fără medici”, mai spune Soviani.
Înainte de a vorbi despre o alocare suplimentară pentru sectorul de sănătate, și este salutară plata majorată a medicilor, trebuie discutat despre o mai bună administrare a resurselor deja existente.
”Cazul camerei de mari arși de la spitalul Floreasca este un exemplu clar de hoție din bani publici: s-a cheltuit mult, pentru nimic”, apreciază analistul economic.
România a ajuns să aibă cel mai slab sistem sanitar din UE din două motive principale: a îndepărtat medicii și perspectivele acestora de a își face treaba (prin salarii foarte mici, până de curând) și a dus poltiici de dezrădăcinare a unei mari părți din populație.
Migrația netă, pierderea de populație, a fost superioară față de razboaiele mondiale, România reușind performanța unică în lume ca pe timp de pace să piardă aproape un sfert din populație, a adăugat el.
