Silviu Mănăstire analizează parcursul politic al norocosului Ponta. Ce notă îi dă Premierului după 3 ani de mandat

Jurnalistul de investigații, Silviu Mănăstire, a facut o serie de precizari, în cadrul ultimei ediții a emisiunii „Dosar de politician”, de la B1 TV, despre Premierul României, Victor Ponta, și parcursul său de când și-a început cariera politică și până în prezent.

Astfel, Silviu Mănăstre îl consideră pe Ponta „un mare norocos”, enumerând persoanele cheie care au avut un rol decisiv în parcursul lui politic.

„Victor Ponta este un mare norocos. Într-un interviu din campanie, mama primului ministru spunea că Victor Ponta a ajuns membru PSD deoarece PSD-iștii au fost singurii care i-au oferit o șansă în viață. Șansa i-a fost oferita de Adrian Năstase.

După alegerile din 2004, marea șansă a premierului s-a numit Daciana Sârbu. Iubirea dintre cei doi și căsătoria l-au ajutat pe Victor Ponta să reziste politic în PSD deși era văzut ca „omul lui Năstase”.

Ponta a rămas șef la organizația de tineret a PSD în timpul lui Mircea Geoană. Socrul său, Ilie Sârbu, a devenit unul dintre cei mai influenți lideri ai partidului.

În 2009, a răsărit o noua șansă majoră, Ponta a fost cooptat în guvernul PSD- PDL deoarece avea relații bune cu Elena Udrea, avea ușa deschisă la Traian Băsescu și, evident, a făcut parte din echipa care a negociat ca PSD să facă alianța de guvernare cu PDL.

În 2010, o noua șansă: Ponta a ajuns din întâmplare șef la PSD după ce l-a bătut pe Mircea Geoană în urma unor jocuri de culise complicate, în care au fost implicați Adrian Năstase și Ion Iliescu.”

Relizatorul TV a descris începutul mandatului lui Ponta în fruntea Guvernului ca fiind un noroc nesperat, la fel ca și circumstanțele care l-au propulsat în poziția de canditat la alegerile prezidențiale din 2014, notând că, în ciuda pierderii suferite in noiembrie, Ponta a găsit cumva soluția să rămâna Prim-minstru.

„În 2012 a ajuns premier tot din noroc, deoarece guvernul MRU a căzut în urma unei moțiuni de cenzură care a trecut în mod nesperat.

Ponta a ajuns, în fine, șeful unui guvern cu 70 la sută susținere parlamentară pentru că a avut șansa să-l convingă sau să-l păcăleasca pe Crin Antonescu să construiască USL.

Apoi, Ponta a avut din nou baftă pentru că Antonescu s-a prăbușit în sondaje și el a ajuns să fie candidatul inevitabil la președinția țării.

În final, după 12 ani de politică, pe Victor Ponta l-a lovit în moalele capului un ghinion major, numit Klaus Iohannis, care însă s-a transformat într-o noua mare șansă după numai șase luni. Realitatea arată că Ponta a rezistat ca premier și șef absolut al PSD în ciuda pierderii alegerilor.”

Jurnalistul susține că Victor Ponta nu trebuie analizat pe criterii de simpatii, spunând că nu îi place „viclenia sa nedisimulată, o viclenie de doi lei”, ci trebuie judecat pe criterii de performanță economică. El face o retrospectivă a măsurilor luate de guvernul Ponta din 2012, până la măsurile care urmează să intre în vigoare din iunie.

„ Însă băftosul premier Ponta trebuie judecat pentru ce a făcut sau nu a făcut pentru țară în acești 3 ani.  Ponta nu trebuie analizat pe criteriu dacă este sau nu simpatic. Evident, Ponta nu mai este demult un personaj politic simpatic. Mie personal nu-mi place viclenia sa nedisimulată, o viclenie de doi lei. În special, față de mass-media. Un prim-ministru trebuie să fie judecat în primul rând după performanța economică, așa că vă rog să vă întrebați: Trăiți mai bine decât acum 4 ani?

În 2012, Victor Ponta a reîntregit salariile bugetarilor tăiate de guvernul Boc, măsura fusese însă pregătită de guvernul MRU. În paralel, Ponta a introdus taxa pe stâlp, taxa pe construcții speciale și celebra acciza la carburanți. Toate aceste taxe au scos însă miliarde de euro din buzunarul românilor din cauză că societățile de electricitate și distribuitori de carburanți și-au mărit tarifele la produse. Românii au primit cu o mână salarii mai mari, iar pe la spate, cu o altă mână, statul le-a luat din bani.

Totuși timp de 3 ani am avut creștere ecnomică, firavă, ce-i drept, dar pozitivă. Din punct de vedere contabil, statul român a dus-o bine. Stăm bine ca țară pe hârtie și nu am dat încă faliment. Ponta a fost, așadar, un bun contabil.

În 2013, Ponta a micșorat TVA-ul la pâine, o măsură bună, dublată însă la creșterea accizelor la produsele de lux și alcool.

În 2014, în preajma alegerilr prezidențiale, Ponta a scăzut CAS-ul la angajator și a mai tăiat puțin din povara impozitării muncii.

În final, Ponta ne-a oferit un nou Cod Fiscal și ne-a vânturat pe la nas o posibilă scădere a TVA la 20%. Peste câteva zile, TVA-ul la alimente va scădea la 9%, o măsură așteptată de 3 ani de mediul de afaceri.

Toate acestea însă s-au făcut prin tăierea drastică a investițiilor publice, principalul motor economic. Nu s-au mai făcut șosele, porudi, drumuri județene sau alte proiecte de infrastructură importante.

La rândul lor, banii europeni au fost absorbiți cu greu, și mulți doar pe hârtie.”

Silviu Mănăstire conchide dându-i o notă Premierului Victor Ponta, care spune că este rezultată din notele miniștrilor săi.

„La finalul acestei campanii numite Dosar de ministru, Victor Ponta primește o notă formată din notele tuturor miniștrilor săi. Nota este 6,5.”