Jurnalistul de investigații Silviu Mănăstire, realizator al emisiunii Dosar de Politician, de la postul de televiziune B1 TV, vineri, într-o postare pe pagina personală de socializare, face o serie de remarci referitoare la atitudinea pe care Dan Barna o afișează după dezvăluirile Rise Project.
Amintim că Dan Barna a cerut Departamentului anti-fraudă să trimită la DNA toate documentele pe care le are în legătură cu firma pe care a condus-o.
În acest context, Silviu Mănăstire atrage atenția că președintele USR și candidatul partidului la alegerile prezidențiale trebuie să intre în atenția DNA, „pentru că s-au tocat niște milioane de euro”, iar Dan Barna ar fi fost complice la fraudare.
Mai mult, realizatorul emisiunii Dosar de Politician susține că prezidențiabilul USR mimează încrederea în DNA.
„Barna se cere la DNA! Foarte simpatic. El zice așa: “intuiesc acum că următorul pas al campaniei lor este să mă ducă la DNA. Doar că eu am multă încredere în DNA, o instituție care, fără a fi perfectă, și-a demonstrat de multe ori profesionalismul și independența. De aceea solicit DLAF să trimită de urgență documentele la DNA pentru că știm că asta e comanda politică pe care au primit-o”
Câteva remarci și gânduri pentru Barna:
– nu trebuie să intuiești, domnu’ Ilie, că este deja o certitudine, trebuie să fii cercetat de DNA pentru că s-au tocat niște milioane de euro. Nimeni nu zice că le-ai furat tu, nu te mai victimiza, ce se spune este că erai, probabil, complice la fraudare de bani europeni. Adică ai închis ochii, în timp ce se tocau milioanele, iar după ce proiectele s-au închis, ai dispărut din peisaj, firma ta spălându-se pe mâini, luându-și grosul banilor, evident.
-cum este să faci “proiecte sociale”, să implementezi fonduri pe “resurse umane” și 80 la sută din banii din proiect să meargă în buzunar la consultanți/ Barna&Comp și la firmele prietene pe servicii și bunuri diverse. Iar firimiturile să ajungă la amărâții pe care va făceați că ii “calificați profesional/ ajutați” sau ce pretindeați voi că faceți!
– Barna, tată, trebuie să ai încredere în DNA, care te va cerceta cel puțin 2/3 ani, că atât e media pe dosare, apoi te vor trimite în instanță unde o să mai stai 2/3 ani, în funcție de câte părți o sa fiți în dosar, martori etc. Teoretic, o să primești o sentință după minimum patru ani. Pentru că așa funcționează Justiția în care Barna are încredere, sau pretinde ca are încredere. Varianta ușoară este ca dosarul să ajungă la un procuror # rezist, care să stea pe el, vorba lui Kovesi, și apoi să îl claseze, cum au făcut cu alte dosare importante. Varianta nasoală pentru el este ca Barna sa fie investigat pe bune, așa cum se făcea la DNA pe timpul lui Daniel Morar.
– eu cred că Barna mimează că are încredere în DNA, bun, în DLAF nu are, deși este organism european (în sensul ca este coordonat de OLAF Bruxelles), o alta aberație marca USR (ăștia au încredere în instituții doar când le convine și când le conduc ei)”, scrie Silviu Mănăstire pe pagina Dosar de Politician.
Cum să reușești pe spinarea altora
Publicația de investigații jurnalistice susține că Dan Barna, care a profitat din afacerile sociale derulate mai mult decât oamenii „aflați în cumpănă”, și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al lui Liviu Dragnea, fostul președinte PSD.
„Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine.
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire”, arată ancheta Rise.
Astfel, se pare că „managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie”.
Rise Project arată că aceia care ar fi trebuit să beneficieze de binele făcut de Barna sunt persoane „cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii”.
CITIȚI AICI articolul complet
