Bănca Naţională a României (BNR) a anunţat că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 august, de 31,06 miliarde euro, cu 318 milioane euro mai mici faţă de cele înregistrate în 31 iulie. În 31 iulie, rezervele valutare erau de 31,378 miliarde euro, cu 388 milioane de euro mai mici decât în 30 iunie.
În cursul lunii august au fost intrări de 837 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit BNR.
Totodată, au fost ieşiri de 1,155 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,448 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 august au fost de 34,508 miliarde euro, faţă de 34,845 miliarde euro la 31 iulie.
”Plăţile scadente în luna septembrie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 199 milioane euro”, se arată în comunicat.
La 31 decembrie 2017, rezervele valutare ale BNR se situau la nivelul de 33,494 miliarde euro, faţă de 33,062 miliarde euro la 30 noiembrie 2017 şi faţă de 34,242 miliarde euro la 31 decembrie 2016.
Redacția PSnews.ro l-a contactat pe analistul economic, Radu Soviani, pentru a analiza datele oferite de BNR. Astfel, Soviani a făcut o amplă analiză care indică un prejudiciu adus fondului de rezervă valutară.
”Rezervele valutare ale României continuă să se împuțineze pe fondul vânzării de valută de către BNR în scopul temperării deprecierii leului. În prezent, rezerva valutară a României este cu 5 miliarde de Euro mai mica decât la 30 aprilie 2017, respectiv 31 de miliarde de Euro, dispărând astfel din rezerva gestionată de BNR, aproape 14% în ultimele 16 luni.
În principal prin vânzarea de Euro pe piața valutară, BNR a urmărit să tempereze deprecierea leului, rezultatele fiind mai mult decât modeste. Dacă la 30 aprilie 2017 un Euro valora 4,53 de lei, la 31 august 2018, după ce BNR a pierdut 5 miliarde de Euro din rezervă, un Euro valorează 4,64 de lei. Așadar și rezerva valutara s-a împuținat, și leul s-a depreciat, și inflația a reizbucnit, calculele seci arătând că a fost nevoie de 5 miliarde de Euro din rezervă pentru ca leul să se deprecieze cu numai 2,4%. Fără cele 5 miliarde de Euro cheltuite probabil că am fi atins deja nivelul de 4,8 lei pentru un Euro.
Datele de la BNR arată că intervențiile pentru temperarea deprecierii leului (și a inflației) au fost tardive și păguboase, BNR nereușind aprecierea leului și nici atingerea obiectivului fundamental, respectiv încadrarea în ținta de inflație, în mod dramatic depășită (de la simplu la dublu).
Diminuarea cu 5 miliarde de Euro a rezervei valutare în ultimele 16 luni arată încă o dată, ca BNR a acționat prea târziu și prea putin în ceea ce privește temperarea inflației relevând complicitatea păguboasă a politicii monetare cu politica fiscală.
De la începutul anului și până în prezent s-a înregistrat scăderea agresivă a rezervei valutare, de la 33,5 miliarde de Euro la 31 de miliarde de Euro, cele 2,5 miliarde de Euro ,,reușind’’ doar să mențină cursul Euro-Leu la 4,64 de lei. Astfel, BNR a cheltuit, pe medie, lunar, peste 350 de milioane de Euro pentru ca leul să nu se deprecieze. Raportat la rezerva valutară, viteza de diminuare a acesteia pentru a menține cursul nedepreciat în ultimele 8 luni a fost de aproape 1% pe lună, astfel încât în ultimele 8 luni, rezerva valutară a pierdut 2,5 miliarde de Euro pentru apărarea nivelului de curs de 4,64 de lei.
În această perioadă, BNR a acționat în dublu sens, atât vânzând Euro din rezervă pentru a tempera deprecierea leului (mai mulți Euro pe piață fac leul mai cerut și prin urmare apare o presiune spre întărirea artificială a acestuia), dar și în sensul cumpărării de Euro în anumite perioade. Principalii beneficiari, atâta timp cât inflația a reizbucnit iar nivelul maxim de 5,4% este cele mai mare din Uniunea Europeană, nu sunt decât departamentele de trading ale băncilor comerciale, care, pe termen scurt au cumpărat Euro de la BNR la cursul de 4,53 de lei doar pentru a îl revinde la valori de 4,6 lei și peste. În acest fel, departamentele de trading ale băncilor comerciale au realizat profituri anualizate concretizate în bilanțuri pe fondul jocului cu intervențiile valutare ale BNR, profituri anualizate de peste 20%. Această joacă cu intervențiile valutare a BNR este simultan păguboasă pentru economia națională, dar profitabilă și contribuind semnificativ la profiturile record ale băncilor comerciale din ultimul an.
Într-o manieră similară a procedat BNR la nivelul anului 2008, când piața a generat presiuni naturale de depreciere a leului iar BNR a apărat nivelul de curs de 3,8 lei pentru un Euro dar în final, după ce a prăpădit peste un miliard de Euro din rezerva valutară (cu corespondență în profitabilitatea băncilor), gestionarea acestor intervenții de către Banca Centrală a avut un dublu efect: deprecierea leului din martie 2009 a fost mai dramatică (s-a atins cursul de 4,3 lei pentru un Euro), iar apetența BNR de a paria rezerva valutară pentru că și atunci a acționat prea târziu și prea puțin, a asigurat băncilor comerciale randamente anualizate de peste 20%.
În condițiile care piața internațională observă ineficiența BNR în a stopa deprecierea leului prin intervenții pe piața valutară (care se dovedesc și costistioare și ineficiente), BNR inundă acum piața cu lei pentru a tempera creșterea dobânzilor, efectul urmându-se a se resimți într-o inflație ridicată, cronicizată, materializată în așteptări ridicate de inflație, întrucât rudimentarismul măsurilor BNR și defazarea acestora nu fac decât să semnaleze că BNR nu știe și nu poate stăpâni inflația nici în această criză bugetară să gestioneze eficient pârghiile de politică monetară, așa cum nu a știut nici în criza de balanță de plăți din 2008”, a declarat Radu Soviani, în exclusivitate pentru PSnews.ro.
