Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană între 2015 și 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Ratele ridicate de creștere economică au permis astfel României să aibă cea mai rapidă apropiere spre media UE.
Indicatorii sunt asociați cu nivelul de trai, ceea ce ne-ar putea face să spunem că nivelul de trai din România a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană, în ultimii trei ani.
PS news l-a întrebat, în exclusivitate, pe analistul economic Radu Soviani, în ce măsură creșterea nivelului de trai din statistici se oglindește în situația reală a românilor.
”Tehnic, principalul motor al acestei creșteri (nu i-aș spune creștere a convergenței) este legat de salariile din sectorul public, majorate semnificativ între 2014 și 2017. Asta nu înseamnă neaparat că românii o duc mult mai bine, ci pur și simplu că statistic s-a cheltuit mai mult pentru sectorul bugetar, în special cu salarii, de unde rezultă o componentă mai mare alocată per capita”, a declarat Radu Soviani.
”Într-adevar avem un consum mai mare al românilor de servicii generale publice. Dacă în 2014 acest consum era cu 44% sub media Uniunii Europene, în 2017 este cu 32% sub media UE, ceea ce ne plasează pe ante-penultimul loc, în spate fiind Croația și Bulgaria.
Ceea ce nu surprinde însă statistica este sursa acestei creșteri a alocărilor bugetare/capita, și acesta este majorarea datoriei publice.
Iar majorarea semnificativă a datoriei publice, între 2014 și 2017, a condus la deficite bugetare reprezentând peste 20 de miliarde de euro, între 2015 și 2017.
O mare parte din această datorie nouă, plus încă 6-8 miliarde de euro anul acesta, au stat la baza creșterii alocării bugetare/capita.
Statistic, ni se alocă mai mult de la buget pentru fiecare dintre noi, în sensul că fiecare dintre noi achităm din taxe și impozite mai mulți bani pentru salariile din sectorul public”, a mai spus Soviani.
”Plastic spus, fiecare român care dispune de 1000 de Euro ar putea să fie de mâine proprietar în rate de Ferrari, plătind doar prima rata și având o datorie mai mare decât casa în față.
Dacă avem Ferrari acum, ne este mai astfel mult mai bine? Poate mai bine decât ieri, dar mai rău decât mâine – asta înseamnă dezvoltarea ”pe datorie” pentru consum”, a explicat analistul economic.
”Aceeași statistică ne arată că nivelul general al prețurilor în România este cu 52% mai mic decât în Uniunea Europeană, doar Bulgaria având prețuri mai mici – respectiv mai mici cu 55%.
Având prețurile atât de mici, ar trebui să ne fie mult mai bine decât media Uniunii Europene?
Teoretic da, statistic da, realmente nu”, trage linie Radu Soviani.
”Întrucât veniturile din România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, majoritatea resurselor populației cu venituri mici și medii sunt alocate cheltuielilor de subzistență.
Sigur că un apartament cu 3 camere costă mai puțin în România decât în Germania. Doar că în Germania cam toate persoanele își permit să cumpere apartamente de 3 camere și să plătească rate constant, să își asigure cheltuielile de subzistență și să mai și economisească, lună de lună, sume semnificative.
Cel mai ingrijorator aspect este că poate fi pus în corelatie acest plus de bunăstare tehnică (prin acești indicatori o parte din bunăstarea sectorului bugetar este transferată statistic la toată economia) cu o politică economică înțeleaptă, atât timp cât acest plus de bunăstare este rezultatul unei sarabande de cheltuieli publice, în special pe salarii și nu în investiții”, avertizează analistul economic.
