Serviciul Român de Informații (SRI) a desecretizat protocolul încheiat cu Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
SRI a publicat luni pe site-ul propriu documentul semnat în 2009, având drept principal obiectiv crearea unui sistem informatic pentru culegerea de informații „prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată”.
Iată ce prevede respectivul articol din legea fundamentală:
„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
„Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI și PICCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi cu publicarea documentului.
S-a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conține niciun fel de date sau informații care să pună în pericol securitatea națională a României, așa cum este definită astăzi de legislația în vigoare și de recentele hotărâri în materie ale Curții Constituționale a României.
Principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea și operaționalizarea cadrului legal și organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informațiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate națională.
Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituții încheierea unui acord reciproc de securitate, precum și dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate.
În aplicarea dispozițiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020.
Astfel, scopul acordului fiind atins, acesta poate fi pus la dispoziția publicului. Protocolul declasificat poate fi consultat aici”, a anunțat SRI într-un comunicat publicat pe site-ul propriu.
Redăm principalele prevederi ale protocolului pe care apar semnăturile celor care conduceau în 2009 SRI, PICCJ și ICCJ (George Maior, Laura Codruța Kovesi, respectiv Nicolae Popa):
„Art. 2 – Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, pentru:
a. Realizarea măsurilor ce vizează autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată;
b. Desfăşurarea altor activităţi circumscrise îndeplinirii responsabilităţilor ce revin părţilor, în conformitate cu prevederile legale ce le guvernează activitatea.
Art. 3 – Obiectivele cooperării sunt:
a. crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2”, se arată în protocol.
Dar partea interesantă se găsește la finalul documentului: protocolul putea fi extins și în alte domenii, în cazul în care conducerile celor trei instituții (SRI, ICCJ și PICCJ) ar fi convenit acest lucru:
„Art. 16 – Conducerile Părților pot conveni și asupra altor domenii de cooperare, cu respectarea prevederilor prezentului Protocol;
Art. 17 – Protocolul poate fi modificat cu acordul Părţilor, prin acte adiţi onale, care vor face parte integrantă din acesta”.
