Guvernul se complace pe o poziție de forță, reclamată ca fiind imorală, Parlamentul pare cuprins de o forfotă a negocierilor pentru putere care scoate în relief fragilitatea poziției deținute acum de câștigătorii alegerilor din iarna anului trecut, Justiția pare compromisă pe axa mai puțin independentă din tagma magistraților, cea a procurilor, iar singurul actor rămas neafectat de aceste tensiuni, Președintele Iohannis, nu dă semne că ar dori să se transforme într-un jucător implicat în această babilonie.
Cam acesta este peisajul actual oferit de puterile în stat din România, fapt ce lasă să se întrevadă o evoluție din inerție a țării. Este momentul unui test de stres pentru democrația din România, după cum susțin o parte din analiști consultați de PSNews.ro, iar modul în care ar urma să se soluționeze această criză rămâne încă neclar.
Rezultatul moțiunii, moment critic
Pentru moment, doi analiști care au răspuns întrebărilor adresate de PSNews neagă faptul că România s-ar afla într-o criză constituțională, în ciuda tensiunilor ieșite la iveală în ultima săptămână și a haosului existent în sfera puterii executive.
„Statul de drept trece printr-un test de stres în acest moment, dar rezolvarea stă în interiorul sistemului. Acesta ar trebui să fie destul de rezilient. Sunt însă alte semnale destul de alarmante, cum ar fi modificarea legislației privind funcționarea asociațiilor și oranizațiilor neguvernamentale sau cea a accesului la informații publice.
Societatea civilă trebuie să stea în alertă și să monitorizeze aceste evoluții. Nu, nu văd o necesitate a implicării societății civile în actuala criză prin care trece statul. Aceasta ar trebui să se rezolve în baza prevederilor constituționale”, opinează Ioana Avădani, reprezentant al Centrului de Jurnalism Independent, între-o declarație exclusivă pentru PSNews.
„Nu este o criză constituțională. Avem o criză politică, dar în interiorul PSD. Să ne trăiască și la mai mare! Există o moțiune de cenzură depusă în Parlament și până acum nu s-a încălcat legislația. Vom vedea ce se întâmplă după votul de miercuri”, remarcă și Adrian Moraru, director IPP.
Practic, din punctul său de vedere, momentul moțiunii de cenzură, indiferent de rezultatul la votul acesteia, va face lumină în privința căilor care se deschid pentru soluționarea actalei crize politice: instalarea unui nou guvern, crearea altui guvern pe scheletul grupului de rezistență Grindeanu-Jianu din Palatul Victoria sau chiar opțiunea declanșării alegerilor anticipate.
Nod gordian
Suprapunerea unei crize de imagine în Justiție peste impasul politic care ține în loc puterea executivă din România este în măsură să dea măsura unei crize sistemice a statului de drept, intervenienții fiind contestați de mediul politic, dar și cu o imagine alterată în ochii societății civile.
Ministrul demisionar al Justiției a cerut o anchetă a Inspecției Judiciare în cazul înregistrărilor care lasă să se întrevadă un mod discreționar de a acționa al procurorului-șef al DNA în materie de soluționare a unor dosare aflate în faza de cercetare, dar substarul politic al scandalului Kovesi și negarea autenticității înregistrărilor lasă sub semnul întrebării modul de soluționare a problemei care vizează activitatea recentă a procurorilor anticorupție.
Practic, derapajele de la regulile de bază ale democrației pot fi sesizate, pot stârni controverse, dar modul în care acestea vor fi filtrate la nivelul unor instituții fundamentale rămâne indecis. Guvernul pare să își desfășoare activitatea cu 90% din membri în preaviz, președintele nu poate decât să ceară rezolvarea crizei politice, iar mediul politic reprezentativ se arată mai divizat decât societatea civilă.
Ba chiar și lipsit de credibilitate în această chestiune, crede analistul Adrian Moraru. În spațiul public însă, indiferent de credibilitate sau lipsa acesteia, personajele politice aflate cu dosare la DNA nu ratează ocazia de a-și manifesta revolta față de anchetele în care sunt implicați.
„Fără alte anchete parlamentare”
Moda anchetelor parlamentare, abandonate apoi în coadă de pește, nu este străină aleșilor din Legislativ, ultima inițiativă de acest fel fiind dedicată misterului care planează asupra rezultatului alegerilor prezidențiale.
Suspiciunile care planează asupra Laurei Codruța Kovesi sunt în măsură să stârnească interesul din diverse puncte de vedere, dar clarificările și rezolvarea uor posibile abuzuri făcute la vârful DNA ar trebui să pice în seama reprezentanților breslei, mai ales dacă aceștia doresc să facă lumină în activitatea magistraților
„În chestiunea legată de Justiție ne confruntăm cu o problemă stârnită de afirmațiile doamnei Kovesi care neagă autencitatea acestor înregistrări. Este o chestiune de ‘dacă’. Dar, dacă discuția este autentică, avem o problemă. DNA nu mai face dosare. De ce, este o altă discuție în sine, însă, indiferent de motivul care stă la baza acestei situații, nu cred că doamna Kovesi ar trebui să aibă discuții de acest mod cu procurorii, adică să îi cheme și să zică: ‘Hai, că vă spun eu cui să faceți dosare!’.
Oricum, e ceva în neregulă! E ciudat să ai atâtea structuri teritoriale în subordine și să constați că niciuna nu mai face dosare penale.
Pe zona politică, mi-e greu să vă spun dacă mi-aș dori ca cineva să aibă vreo intervenție. Cred că toți liderii de partide parlamentare reprezentative au dosare penale sau sunt deja condamnați. Domnul Traian Băsescu are probleme, domnul Dragnea este deja condamnat și domnul Orban are probleme. Sigur, ar putea să găsească în interiorul propriilor partide niștea oameni care prezintă o imagine credibilă din acest punct de vedere și să îi lase pe aceștia să se gândească la o soluție.
Această putere din Stat, deși puterea Justiției stă mai degrabă în judecători decât în procurori, procurorii nefiind atât de independenți pe cât ar vrea să fie și nici pe cât ar trebui să fie, ar trebui să se autoreglementeze. CSM ar trebui să se sesizeze și să ancheteze situația de la DNA prin Inspecția Judiciară de la secția procurori. Apoi, în funcție de concluziile anchetei putem vorbi și de o înlocuire a procurorului șef al DNA.
Dar, nu cred că această anchetă ar trebui să o facă Parlamentul, Președintele, Avocatul Poporului sau altcineva. Cred că este o problemă care ține de breaslă și cred că Inspecția Judiciară ar trebui să se miște destul de repede să clarifice lucrul acesta. Confirmarea veridicității poate fi făcută până la sfârșitul săptămânii acesteia”, consideră Moraru, într-o dreclarație exclusivă pentru PSNews.ro.
O cutie a Pandorei
Așa cum susține și directorul IPP, de multe ori, procurorii nu se bucură întru totul de independența garantată prin Constituție, dar este posibil ca nici celaltă ramură a breslei magistraților, judecătorii, să nu defileze atât de liberi pe cât le place să o creadă. Iar avertismentul a venit chiar de la peședintele Uniunii Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, care vede în arhiva SIPA de la Ministerul Justiției una dintre cele mai mari amenințări la adresa independenței Justiției în acest moment.
„Prin neincluderea unor magistrati din comisia de (re)inventariere a arhivei SIPA, ministrul justitiei Tudorel Toader a ales o solutie ce pare focusata pe preluarea controlului politic asupra continutului acestei arhive.
HG 410/2017 prevede ca acea comisie de inventariere va fi compusa din 5 membri: doi de la Secretariatul General al Guvernului, doi de la Ministerul Justitiei si unul de la ANP. Toate aceste persoane care vor reinventaria arhiva SIPA sunt, asadar, numite politic si sub autoritate politica”, a reclamat Gârbovan, la sfârșitul săptămânii trecute, pe pagina personala de Facebook.
